- Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate a mai multor grupuri parlamentare privind Legea fiscal-bugetară, stabilind că aceasta este constituțională.
- CCR a confirmat că Guvernul a respectat prevederile constituționale în angajarea responsabilității pentru această lege, justificând urgența și necesitatea adoptării ei.
- Legea permite impunerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pe toate categoriile de venituri, inclusiv pensii, considerată conformă cu Constituția.
- Curtea a afirmat că neplata sumelor aferente concediului de odihnă neefectuat nu contravine Constituției și că limitarea stimulentelor pentru anumite categorii de angajați nu afectează drepturile fundamentale.
- CCR a stabilit că eșalonarea plății drepturilor salariale și majorarea normei didactice fără compensație sunt în conformitate cu legislația, protejând astfel structura administrativă și bugetară.
- The Constitutional Court rejected the unconstitutionality objection raised by several parliamentary groups regarding the fiscal-budget law, ruling that it is constitutional.
- The Court confirmed that the Government complied with constitutional provisions in assuming responsibility for this law, justifying its urgency and necessity.
- The law allows for the imposition of health insurance contributions on all types of income, including pensions, deemed constitutional.
- The Court stated that the non-payment of amounts related to unused vacation leave does not violate the Constitution, and limiting incentives for certain employee categories does not infringe on fundamental rights.
- The Court established that the staggered payment of salary rights and the increase in teaching workload without compensation are compliant with legislation, thereby protecting administrative and budgetary structure.
- A Alkotmánybíróság elutasította több parlamenti csoport által benyújtott alkotmányellenességi kifogást a költségvetési törvénnyel kapcsolatban, és megállapította, hogy az alkotmányos.
- A bíróság megerősítette, hogy a kormány tiszteletben tartotta az alkotmányos előírásokat, amikor vállalta a törvényért a felelősséget, indokolva annak sürgősségét és szükségességét.
- A törvény lehetővé teszi az egészségbiztosítási hozzájárulások kivetését minden jövedelemtípusra, beleértve a nyugdíjakat is, ami alkotmányosnak minősül.
- A bíróság kijelentette, hogy a felhasználatlan szabadság idejére vonatkozó összegek nemfizetése nem sérti az alkotmányt, és bizonyos munkavállalói kategóriák ösztönzőinek korlátozása sem sérti az alapvető jogokat.
- A bíróság megállapította, hogy a bérjogok kifizetésének ütemezése és a tanári munkaterhek növelése kompenzáció nélkül megfelel a jogszabályoknak, így védve az adminisztratív és költségvetési struktúrát.
- Das Verfassungsgericht hat den Einwand der Unvereinbarkeit von mehreren Parlamentsgruppen gegen das Haushaltsgesetz zurückgewiesen und festgestellt, dass es verfassungsmäßig ist.
- Das Gericht bestätigte, dass die Regierung die verfassungsrechtlichen Bestimmungen eingehalten hat, als sie die Verantwortung für dieses Gesetz übernahm und die Dringlichkeit und Notwendigkeit dessen rechtfertigte.
- Das Gesetz erlaubt die Erhebung von Krankenversicherungsbeiträgen auf alle Einkommensarten, einschließlich Renten, was als verfassungsgemäß angesehen wird.
- Das Gericht erklärte, dass die Nichtzahlung von Beträgen für nicht genommenen Urlaub das Grundgesetz nicht verletzt und die Begrenzung von Anreizen für bestimmte Beschäftigtengruppen keine grundlegenden Rechte verletzt.
- Das Gericht stellte fest, dass die stufenweise Zahlung von Gehaltsansprüchen und die Erhöhung der Lehrverpflichtungen ohne Vergütung mit dem Gesetz übereinstimmen und somit die administrative und haushaltspolitische Struktur geschützt wird.
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar al S.O.S. România, Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare este constituţională.
”Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul, în cauza de faţă, şi-a angajat răspunderea asupra Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că legiuitorul are competenţa de a stabili sarcini fiscale sub forma contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra oricăror categorii de venituri, indiferent de natura lor, inclusiv asupra veniturilor realizate din pensii şi din alte categorii de indemnizaţii, iar prevederile care stabilesc această contribuţie sunt constituţionale [art.1 alin.(3) şi (5), art.47, art.48 alin.(1) şi art.56 din Constituţie]”, arată CCR, într-un comunicat oficial.
CCR precizează că ”reglementarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate asupra veniturilor contribuabilului, indiferent de natura lor, prin urmare, inclusiv asupra celor realizate din pensii sau din diferite tipuri de indemnizaţii, sunt în conformitate cu Constituţia”.
”Regula este cea a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de asistenţa medicală în sistemul de sănătate, excepţia fiind scutirea de la plata acesteia. Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, putând decide atât acordarea, cât şi retragerea facilităţilor la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate; plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de către cetăţenii români nu creează discriminare în raport cu cetăţenii străini/ apatrizi care sunt scutiţi de la plata acesteia, întrucât această facilitate acordată vizează numai cetăţenii străini/ apatrizii care beneficiază de protecţie temporară şi provin din zona conflictului armat din Ucraina”, arată CCR.
De asemenea, ”stabilirea cuantumului indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prin aplicarea unor procente diferenţiate în funcţie de durata pentru care sunt eliberate certificatele de concediu medical nu încalcă prevederile Constituţiei, legiuitorul având o largă marjă de apreciere în structurarea politicii sociale a statului, precum şi competenţa exclusivă de a decide cu privire la oportunitatea măsurii”.
CCR mai arată că ”neplata sumelor de bani aferente concediul de odihnă neefectuat în situaţia încetării raportului de muncă în cursul anului 2026 nu contravine Constituţiei, întrucât angajatul are dreptul de a efectua concediul de odihnă în perioada desfăşurării raportului său de muncă”. ”O asemenea soluţie legislativă încurajează salariaţii să îşi efectueze concediul”, se menţionează în comunicat.
Curtea mai arată că ”limitarea acordării sau reducerea stimulentelor sau sporurilor, precum şi plafonarea indemnizaţiilor şi compensaţiilor lunare pentru chirie în privinţa personalului militar, poliţiştilor şi poliţiştilor din penitenciare nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât aceste drepturi nu sunt drepturi fundamentale şi nu au aceeaşi protecţie constituţională ca dreptul la salariu”.
”Legiuitorul are o largă marjă de apreciere în structurarea politicii salariale a statului sub acest aspect”, menţionează CCR. În plus, ”condiţionarea transferului, la cerere, a funcţionarilor publici de acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât previne deplasarea în masă a funcţionarilor publici de la o instituţie la alta şi protejează capacitatea administrativă a instituţiilor publice din care se solicită transferul”.
CCR precizează că ”eşalonarea pe cinci ani a plăţii drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 nu este contrară Constituţiei, Curtea având o jurisprudenţă constantă cu privire la acest aspect în ultimii 16 ani”. Curtea mai subliniază în comunicat că ”majorarea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/ săptămână), fără o compensare salarială, nu încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu conduce la o creştere a numărului de ore/ săptămână corespunzătoare activităţii personalului didactic, ci se realizează în interiorul numărului total de ore de lucru prestate de personalul didactic de predare (40 ore/ săptămână)”.
