- Premierul Ilie Bolojan a angajat răspunderea în Parlament pentru un nou proiect de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiei acestora. Coaliția speră ca de această dată inițiativa să nu fie respinsă de CCR, având în vedere avizul CSM, chiar dacă este negativ.
- Opoziția nu a anunțat deocamdată intenția de a depune o moțiune de cenzură, dar există posibilitatea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să conteste inițiativa din nou.
- Bolojan a subliniat că proiectul îndreaptă o inechitate socială și contribuie la un sistem de pensii sustenabil, în conformitate cu angajamentele României prin PNRR.
- Principalele modificări includ creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și extinderea vechimii minime necesare pentru pensionare la 35 de ani. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție va fi extinsă la 15 ani.
- Bolojan a evidențiat că proiectul contribuie la o economie mai sănătoasă și răspunde necesităților legate de accesarea fondurilor europene, fiind o condiție asumată de România în cadrul PNRR.
- Prime Minister Ilie Bolojan has taken responsibility in Parliament for a new bill that raises the retirement age for judges and prosecutors and reduces their pension amount. The coalition hopes that this time the initiative will not be rejected by the Constitutional Court, given the CSM’s opinion, even though it is negative.
- The opposition has not yet announced its intention to submit a motion of no confidence, but there is a possibility that the High Court of Cassation and Justice may contest the initiative again.
- Bolojan emphasized that the bill addresses a social inequity and contributes to a sustainable pension system in line with Romania’s commitments through the PNRR.
- Key changes include raising the retirement age to 65 years and extending the minimum working period required for retirement to 35 years. Additionally, pensions will be capped at 70% of the last net salary, and the transition period will be extended to 15 years.
- Bolojan highlighted that the project contributes to a healthier economy and responds to the needs for accessing European funds, as it is a condition assumed by Romania under the PNRR.
- Ilie Bolojan miniszterelnök felelősséget vállalt a Parlamentben egy új törvényjavaslatért, amely emeli a bírák és ügyészek nyugdíjkorhatárát, és csökkenti a nyugdíjuk összegét. A koalíció reméli, hogy ezúttal az alkotmánybíróság nem utasítja el az kezdeményezést, figyelembe véve a CSM véleményét, még ha az negatív is.
- A ellenzék egyelőre nem jelentette be a bizalmatlansági indítvány benyújtásának szándékát, de lehetséges, hogy a Legfelsőbb Bíróság ismét megkérdőjelezi a kezdeményezést.
- Bolojan hangsúlyozta, hogy a törvényjavaslat orvosolja a társadalmi egyenlőtlenséget, és hozzájárul egy fenntartható nyugdíjrendszerhez, összhangban Románia PNRR által vállalt kötelezettségeivel.
- A legfontosabb változások közé tartozik a nyugdíjkorhatár emelése 65 évre és a nyugdíjba vonuláshoz szükséges minimális munkaviszony 35 évre történő kiterjesztése. Ezenkívül a nyugdíjak maximális összegét a legutolsó nettó bér 70%-ra korlátozzák, és az átmeneti időszakot 15 évre hosszabbítják meg.
- Bolojan kiemelte, hogy a projekt hozzájárul egy egészségesebb gazdasághoz, és válaszol az európai alapokhoz való hozzáférés szükségleteire, mivel ez egy feltétel, amelyet Románia a PNRR keretében vállalt.
- Ministerpräsident Ilie Bolojan hat im Parlament die Verantwortung für ein neues Gesetzesvorhaben übernommen, das das Rentenalter für Richter und Staatsanwälte erhöht und deren Rentenhöhe senkt. Die Koalition hofft, dass die Initiative dieses Mal nicht vom Verfassungsgericht abgelehnt wird, da die Stellungnahme des CSM, auch wenn sie negativ ist, vorliegt.
- Die Opposition hat bisher nicht angekündigt, einen Misstrauensantrag zu stellen, jedoch besteht die Möglichkeit, dass der Oberste Gerichtshof die Initiative erneut anfechten könnte.
- Bolojan betonte, dass das Gesetzesvorhaben eine soziale Ungerechtigkeit behebt und zu einem nachhaltigen Rentensystem beiträgt, das im Einklang mit den Verpflichtungen Rumäniens im Rahmen des PNRR steht.
- Zu den wichtigsten Änderungen gehören die Erhöhung des Rentenalters auf 65 Jahre und die Ausweitung der erforderlichen Mindestbeschäftigungszeit für die Rente auf 35 Jahre. Zudem wird die Rente auf 70 % des letzten Nettogehalts begrenzt, und die Übergangszeit wird auf 15 Jahre verlängert.
- Bolojan hob hervor, dass das Projekt zu einer gesünderen Wirtschaft beiträgt und auf die Notwendigkeit reagiert, europäische Mittel zu beantragen, da dies eine Bedingung ist, die Rumänien im Rahmen des PNRR übernommen hat.
Premierul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul care crește vârsta standard de pensionare și scade cuantumul pensiei judecătorilor și procurorilor.
Iar coaliția speră că de această dată nu va mai fi respins de CCR ca primul, pentru că motivul invocat atunci a fost eliminat – acum există aviz CSM, chiar dacă este negativ.
Deși are dreptul să depună o moțiune de cenzură, opoziția nu si-a anunțat deocamdata intenția să facă asta. În schimb, este posibil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să conteste inițiativa și de această dată.
Ilie Bolojan a declarat marţi că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor îndreaptă o inechitate socială, dar, în acelaşi timp, creează premisele unui sistem de pensii sustenabil şi răspunde unui angajament luat de ţara noastră prin PNRR.
„În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, astăzi avem pensionare la 48 de ani. De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi, aşa cum ştiţi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a explicat Bolojan.
Premierul a precizat că proiectul răspunde la o serie de aspecte importante şi vine să îndrepte o inechitate socială.
„Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, aşa cum ştiţi, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional şi deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, al doilea efect al acestui proiect este că pune economia „pe baze sănătoase”, în condiţiile în care România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie.
„Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul dintre lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă, pusă pe baze sănătoase. Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”, a evidenţiat Bolojan.
El a punctat că proiectul răspunde şi unui angajament asumat de România prin PNRR.
„În ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, pentru că, aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR. Şi, odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii care îi are reţinuţi din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a adăugat Bolojan.
Procedura angajării răspunderii înseamnă că proiectul nu a fost dezbătut ori votat de parlamentari. În schimb, potrivit Constituției, opoziția are dreptul ca în decurs de trei zile să depună o moțiune de cenzură prin care să dea jos Guvernul și să împiedice adoptarea proiectului. Niciun partid nu a anunțat până acum că va face acest pas.
