joi,22 ianuarie, 2026
-1.8 C
Cluj

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” ne invită la „cinemavindek”  ̶  filmul german „Ultimul om”, în regia lui F. W. Murnau

  • Der letzte Mann” (Ultimul om), regizat de Friedrich Wilhelm Murnau în 1924, este un film emblematic al expresionismului târziu, recunoscut pentru impactul său asupra cinematografiei mute.
  • Povestea se concentrează pe un portar de hotel, interpretat de Emil Jannings, care, după ce este înlocuit din cauza vârstei, devine îngrijitor de toalete, reflectând modul în care societatea judecă oamenii după aparențe.
  • Emil Jannings oferă o interpretare profundă, comunicând emoții complexe prin gesturi și expresii faciale, fără a folosi intertitluri, ceea ce face filmul o capodoperă vizuală.
  • Murnau își propune să spună întreaga poveste fără intertitluri, demonstrând puterea imaginii de a transmite emoții și sensuri, rezultând o fluiditate rară în filmul mut.
  • Proiecția filmului va avea loc pe 3 decembrie 2025, la Spitalul Județean din Timișoara, cu intrare liberă, parte din programul „cinemavindek”, o colaborare între instituții locale.
  • „Der letzte Mann” (The Last Man), directed by Friedrich Wilhelm Murnau in 1924, is a landmark film of late expressionism, noted for its influence on silent cinema.
  • The story follows a proud hotel doorman, played by Emil Jannings, who is demoted to a restroom attendant due to age, reflecting society’s judgment based on appearances.
  • Jannings delivers an expressive performance, conveying complex emotions through gestures and facial expressions, without the use of intertitles, making the film a visual masterpiece.
  • Murnau aims to tell the entire story without intertitles, showcasing the power of images to convey emotion and meaning, resulting in a rare fluidity in silent film.
  • The film will be screened on December 3, 2025, at the County Hospital in Timișoara, with free entry, as part of the „cinemavindek” program, a collaboration between local institutions.
  • A „Der letzte Mann” (Az utolsó ember) Friedrich Wilhelm Murnau rendezésében 1924-ből származik, és a késői expresszionizmus egyik mérföldköve, amely jelentős hatással volt a némafilmekre.
  • A történet főszereplője egy büszke szállodai portás, akit Emil Jannings alakít, aki az öregedés miatt vécékezelővé minősül vissza, tükrözve a társadalom megítélését a külsőségek alapján.
  • Jannings kifejező teljesítményt nyújt, komplex érzelmeket közvetítve gesztusokkal és arckifejezésekkel, intertitulák használata nélkül, így a film vizuális remekművé válik.
  • Murnau célja, hogy az egész történetet intertitulák nélkül mesélje el, bizonyítva a képek érzelmek és jelentések közvetítésének erejét, ami ritka folytonosságot eredményez a némafilmben.
  • A filmet 2025. december 3-án vetítik a Timișoarai Megyei Kórházban, ingyenes belépéssel, a „cinemavindek” program keretében, amely helyi intézmények együttműködése.
  • „Der letzte Mann” (Der letzte Mensch), inszeniert von Friedrich Wilhelm Murnau im Jahr 1924, ist ein Meisterwerk des späten Expressionismus und einer der einflussreichsten Filme der Stummfilmzeit.
  • Die Geschichte folgt einem stolzen Hotelportier, gespielt von Emil Jannings, der aufgrund seines Alters zum Toilettenwärter degradiert wird, was die gesellschaftliche Beurteilung von Menschen nach äußeren Erscheinungen widerspiegelt.
  • Jannings bietet eine der ausdrucksvollsten Darstellungen in der Geschichte des Stummfilms, indem er Emotionen ausschließlich durch Gesten und Mimik vermittelt, ohne Zwischentexte, was den Film zu einem visuellen Meisterwerk macht.
  • Murnau hat sich das fast wahnsinnige Ziel gesetzt, die gesamte Geschichte ohne Zwischentexte zu erzählen, was den Glauben an die Fähigkeit des Bildes demonstriert, Emotionen und Bedeutung direkt zu kommunizieren.
  • Die Filmvorführung findet am 3. Dezember 2025 im Kreiskrankenhaus von Timișoara statt, der Eintritt ist frei und Teil des Programms „cinemavindek”, einer Zusammenarbeit zwischen lokalen Institutionen.

„Der letzte Mann” (Ultimul om), din 1924, capodoperă a expresionismului târziu regizată de Friedrich Wilhelm Murnau, rămâne unul dintre cele mai influente filme ale erei mute, un tur de forță vizual care a schimbat modul în care privim povestea cinematografică fără dialoguri. Este despre demnitate, identitate și prăbușire socială, spus aproape exclusiv prin limbajul corpului și al camerei.

Scenariul îl urmărește pe portarul unui mare hotel berlinez (interpretat de Emil Jannings), un bărbat mândru de uniforma sa strălucitoare, simbol al statutului și al respectului comunității. Când bătrânețea îl face incapabil să-și îndeplinească datoria fizică, este retrogradat la poziția  de îngrijitor al toaletei. Povestea se transformă într-o meditație dureroasă despre modul în care societatea judecă oamenii după aparențe și roluri, nu după valoarea lor umană.

Jannings oferă una dintre cele mai expresive interpretări din istoria cinemaului mut. Fără intertitluri care să explice emoția, chipul și gesturile sale spun totul: mândria, rușinea, disperarea și, în final, resemnarea. Cadrele în care își ascunde umilința față de vecini sunt printre cele mai sfâșietoare momente pe care cinemaul mut le-a produs.

Murnau își asumă o țintă aproape nebunească: spune toată povestea fără intertitluri (exceptând epilogul, impus de studio). Este o dovadă a credinței absolute în capacitatea imaginii de a comunica singură, direct, emoție și sens. Rezultatul este o fluiditate rară în filmul mut.

Epilogul fericit, în care portarului i se întâmplă o neașteptată răsturnare de situație, a fost cerut de producători. Murnau introduce această secțiune cu un ton aproape autoironic, ca o concesie transparentă. Mulți critici îl consideră un comentariu metacinematic: un final fericit forțat într-o lume care nu oferă astfel de luxuri. Filmul  este una dintre cele mai impresionante demonstrații ale puterii imaginii pure. 

Sunteți așteptați miercuri, 3 decembrie 2025, la ora 18, în Amfiteatrul B din Spitalul Județean. În deschidere, va vorbi cineastrul Gheorghe Șfaițer.

„Der letzte Mnn” este subtitrat în românește și are o durată de 90 de  minute.

Intrarea este liberă.

Programul „cinemavindek” este rezultatul unei colaborări între Spitalul Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” și Asociația pentru ATI „Aurel Mogoșeanu”,  toate trei din Timișoara. Coordonator este publicistul Doru Botoiu, din a cărui arhivă provin filmele care sunt proiectate în cadrul acestor manifestări.

Cele mai recente știri

Oradea, „campioana” banilor europeni | Fonduri nerambursabile record de 617 milioane de lei în 2025, investiții de aproape 2 miliarde în oraș

Primarul Florin Birta reia acest mesaj și insistă că dezvoltarea accelerată a orașului ar fi fost imposibilă fără accesarea masivă a finanțărilor europene.

Cercetătorii din Universitatea Politehnica Timișoara propun un sistem revoluționar de transport public urban

Ideea centrală a cercetării este propunerea unei noi configurații de propulsie electrică pentru un microbuz destinat transportului public urban, în care energia electrică nu este stocată în baterii litiu-ion, ci în supercondensatoare. Acestea au avantajul unei densități de putere foarte mari, ceea ce permite încărcări extrem de rapide – sub un minut –, exact în intervalul de staționare în stații.

Deva, candidată la titlul de capitală a apei minerale de stat. De ce zona ar putea găzdui viitoarea fabrică de îmbuteliere a apei minerale...

Statul român reînvie planul de a intra direct pe piața apei minerale îmbuteliate, prin lansarea unui brand propriu. Un scenariu plauzibil și tot mai vehiculat neoficial este ca viitoarea fabrică de îmbuteliere pentru brandul național de apă minerală „Dacia” să fie amplasată în zona Devei, valorificând resursele hidrominerale și infrastructura existentă în județul Hunedoara.

UBB, campioana României în clasamentele Times Higher Education pe domenii științifice în 2026

Universitatea Babeș-Bolyai își consolidează poziția de lider al mediului universitar românesc în clasamentele internaționale pe domenii științifice, însă tabloul complet arată o competiție tot mai strânsă între marile centre universitare din țară și o presiune crescândă pentru performanță reală în cercetare, nu doar în rankinguri.

Subiecte în trend

Oradea, „campioana” banilor europeni | Fonduri nerambursabile record de 617 milioane de lei în 2025, investiții de aproape 2 miliarde în oraș

Primarul Florin Birta reia acest mesaj și insistă că dezvoltarea accelerată a orașului ar fi fost imposibilă fără accesarea masivă a finanțărilor europene.

Cercetătorii din Universitatea Politehnica Timișoara propun un sistem revoluționar de transport public urban

Ideea centrală a cercetării este propunerea unei noi configurații de propulsie electrică pentru un microbuz destinat transportului public urban, în care energia electrică nu este stocată în baterii litiu-ion, ci în supercondensatoare. Acestea au avantajul unei densități de putere foarte mari, ceea ce permite încărcări extrem de rapide – sub un minut –, exact în intervalul de staționare în stații.

Deva, candidată la titlul de capitală a apei minerale de stat. De ce zona ar putea găzdui viitoarea fabrică de îmbuteliere a apei minerale...

Statul român reînvie planul de a intra direct pe piața apei minerale îmbuteliate, prin lansarea unui brand propriu. Un scenariu plauzibil și tot mai vehiculat neoficial este ca viitoarea fabrică de îmbuteliere pentru brandul național de apă minerală „Dacia” să fie amplasată în zona Devei, valorificând resursele hidrominerale și infrastructura existentă în județul Hunedoara.

UBB, campioana României în clasamentele Times Higher Education pe domenii științifice în 2026

Universitatea Babeș-Bolyai își consolidează poziția de lider al mediului universitar românesc în clasamentele internaționale pe domenii științifice, însă tabloul complet arată o competiție tot mai strânsă între marile centre universitare din țară și o presiune crescândă pentru performanță reală în cercetare, nu doar în rankinguri.

Crimă șocantă în județul Timiș | „Prietenii” au devenit călăii unui băiat de 15 ani care a fost ucis, dezbrăcat și apoi îngropat în...

Comunitatea din Cenei este în stare de șoc, iar primarul localității vorbește despre un grup de adolescenți care chiuleau de la școală și generau probleme, fără ca semnalele de alarmă să fie urmate de măsuri eficiente din partea autorităților și a sistemului educațional.

Tunelurile care închid autostrada Vestului | Șantierul Margina – Holdea trece de 50% și promite legătura continuă Nădlac – Sibiu în 2026

Secțiunea Margina – Holdea de pe autostrada A1 Lugoj – Deva, considerată de specialiști cea mai dificilă porțiune de autostradă din vestul României, a depășit pragul de 50% stadiu fizic al lucrărilor, potrivit datelor comunicate de DRDP Timișoara și de directorul CNAIR, Cristian Pistol.
spot_img

Alte articole din aceeași categorie

Categorii Populare

spot_imgspot_img