OPINIE | Deșteaptă-te române! Mai ales dacă ești ministrul Apărării!

Efectiv mi-a fost rușine de modul jegos în care ambasada de la București a statului agresor Rusia a ales să ne ridiculizeze pe noi ca țară, susținând că românii vânează ”ozn-uri”, cu referire la drona rusească ce a tranzitat pentru 50 de minute teritoriul nostru național, escortată de avioane F16 și lăsată apoi să cadă în Ucraina. Poate că drona rusească de pe cerul Tulcei nu a făcut nicio pagubă materială (colaterală sau nu), dar felul în care ministrul Apărării a tratat subiectul, lipsindu-i capacitatea de a închide fără echivoc dezbaterea publică privind decizia militarilor români, a fost mană cerească pentru propaganda rusească. Ministrul Moșteanu trebuie să înțeleagă faptul că orice semn de slăbiciune, orice bâlbă mediatică și orice suspiciune ce va plana asupra sa vor fi imediat utilizate de Federația Rusă pentru a împrăștia disensiune, polarizare și haos.  

Sigur că ești luat la mișto, dacă permiți asta! Sigur că ești călcat în picioare, dacă dai voie unor ”bătăuși” să te agreseze. Și, așa după cum probabil știți bine, niciodată abuzul nu începe direct cu o bătaie în care ești făcut praf cu pumnii și picioarele, ci pleacă mai mereu de la mici altercații, intimidări, agresiuni verbale. Dacă le tolerezi și nu acționezi, vor urma pumnii, picioarele și bâtele. Așa se poartă Rusia! Și, ceea ce polonezii au înțeles, iar românii nu este că rușii sunt la porți. Sunt pe noi și nu e vremea pentru indecizii, nu e timp de bâlbâieli.

Dar, dincolo de acest incident deplorabil, unde pot spune că ne merităm ironiile rușilor, m-am întrebat ce a determinat modul ciudat în care ministrul Apărării a acționat în acel incident cu drona. Iar șocul l-am avut astăzi, citind articolul colegilor de la DE FAPT.ro, care demonstrează legături deloc măgulitoare ale ministrului Ionuț Moșteanu cu omul de afaceri George Butunoiu, un personaj cunoscut în mediul de business ca un ”headhunter”, adesea plătit de mari corporații să găsească cei mai buni candidați pentru poziții de top management, dar cunoscut și în mediul politic pentru puternicele sale legături cu ambasadorii ruși la București. Dacă veți citi articolul pe care l-am precizat mai sus, veți înțelege de ce am ridicat o sprânceană aflând că ministrul Moșteanu fix cu acest personaj a ales să se întâlnească și să se sfătuiască, sub așa-zisa acoperire a unui club politic. Butunoiu, care nu se sfiește să spună public despre el însuși: ”Eu strâng informații, fac recrutări”, declară nonșalant că Moșteanu e doar unul dintre mulții politicieni de vază ai țării care i-au trecut prin acel ”club” unde, însă, nu ni se spune nimic despre temele abordate și nici despre ceilalți aduși acolo odată cu ministrul Moșteanu.

Tot George Butunoiu este cel care, într-un podcast al celor de la HotNews, se laudă că el a făcut 800 de angajări în sistemul public, recunoscând modalitățile prin care partidele controlează numirile la companiile de stat: criterii scrise cu dedicație, selecții trucate, contracte favorabile exclusiv celui angajat. Și, spune Butunoiu, de câte ori statul a apelat la el pentru recrutări, a fost de fapt doar un paravan. ”E un paravan, ca să poată să spună că nu noi am făcut recrutarea, a făcut-o Butunoiu. Au fost și situații în care s-au dus ziariști şi au întrebat cum a ajuns o persoană să fie angajată. „Întrebați-l pe Butunoiu”, li se răspunde. N-au zis că Butunoiu a făcut recrutarea, au zis „întrebați-l pe Butunoiu”, zice omul cu gura lui în acest podcast.

Și aici ajungem la legătura cu adevărat importantă a acestui George Butunoiu cu subiectul agresiunii rusești din Ucraina și cu războiul hibrid din ce în ce mai îndrăzneț care se desfășoară din plin la noi în țară. Fiindcă tocmai el e cel care este direct implicat în numirile din CA ale unor companii de stat importante. Și atunci se ridică o întrebare cât se poate de naturală: nu cumva Moșteanu vrea sa influențeze pentru USR numirile din companii – cum ar fi ROMARM, prin care se vor derula achiziții de miliarde de euro? Fiindcă Uniunea Europeană tocmai a activat acel plan SAFE prin care României îi este alocată a doua sumă ca mărime, după Polonia, pentru achiziția de tehnică militară. Și aici, dacă mergem cu întrebările logice pe subiect, nu cred că e greșit să ne închipuim că un personaj care are influența pe care o are pe lângă ambasadorii ruși și de care depind numirile unor șefi din acele companii care se vor ocupa tocmai cu înarmarea țării, va putea influența spre exemplu modul în care se vor face achizițiile și felul în care va fi gândită apărarea pe termen lung a țării.

Haideți să ne gândim cum ar fi dacă România decide să cumpere sisteme de rachete Patriot sau similare din Europa, să mai cumpere o escadrilă de F16, dar țara e atacată cu mii de drone ieftine care pot distruge în câteva secunde sisteme militare valorând sute de milioane de dolari. Or, cu o astfel de gândire, este evident că costul apărării devine nesustenabil pe termen lung. Nu ridici avioane F16 în aer, unde doar costul combustibilului pentru o oră de zbor este exorbitant și nu dai cu rachete de milioane de euro pentru a doborî roiurile de drone care costă mai nimic. E clar că viitorul apărării aeriene constă în sisteme stratificate: folosirea celor mai ieftine și potrivite arme pentru drone, păstrând rachetele scumpe pentru amenințări majore precum rachetele balistice sau hipersonice. Dar, pentru asta, e nevoie ca acele companii de stat pentru care Butunoiu recrutează șefi, să aibă în frunte oameni competenți, nu sinecurile USR-ului sau a oricărui alt partid – astfel încât România să poată elabora o strategie de apărare aeriană adaptată acestui tip de amenințări și deci, să facă achizițiile corecte de armament.

Mărturisesc că nu am nimic cu ministrul Moșteanu, dar dacă îl compar cu ceilalți colegi ai lui din USR e de departe cel mai slab ministru. Și, de asemenea, pare duplicitar și, deci, necredibil. De ce spun asta? Păi ia aduceți-vă aminte cine a fost unul dintre cei mai importanți vectori din partid care au făcut în așa fel încât să îl debarce pe Nicușor Dan de acolo? Sau pe Elena Lasconi? Păi când tu ești cel care i-ai dat un picior în dos lui Nicușor Dan, apoi vii și îl lauzi la Ziua Marinei pe același Nicușor Dan, care între timp a ajuns președintele țării, cred că e suficient pentru a ne lămuri ce caracter ai!

În concluzie, sfatul meu pentru ministrul Apărării este să asculte bine imnul național. Să facă bine să se ”trezească” (dar nu suveranist în conștiință cum îndeamnă câte un guru), să renunțe la practicile politice subterane cu care pare a fi obișnuit și să-și ia în serios rolul. Nu de alta, dar nu e deloc în regulă ca, prin persoana lui, România să ajungă să fie asociată la nivel european cu niște personaje clar afiliate Rusiei.