- Curtea de Conturi a realizat un audit la Ministerul Culturii, relevând că 60% dintre bunurile culturale mobile au o valoare contabilă de maximum 10 lei și aproape 97% sunt neclasate, ceea ce indică o subevaluare majoră a patrimoniului național.
- Majoritatea bunurilor culturale mobile nu au fost clasificate, lăsând mii de obiecte fără statut juridic și protecție corespunzătoare în muzee și depozite.
- Ministerul Culturii nu deține o evidență centralizată a patrimoniului cultural mobil, afectând capacitatea de gestionare și protecție a obiectelor în caz de furt sau deteriorare.
- Raportul subliniază problemele de securitate în muzee, multe dintre ele fără sisteme moderne de supraveghere și fără asigurare pentru bunurile de valoare istorică.
- Patrimoniul imobiliar este afectat de închirieri ilegale și de degradarea monumentelor, ceea ce generează pierderi financiare și riscuri juridice, iar lipsa unui plan de reabilitare contribuie la uitarea acestor obiective importante.
- The Court of Accounts conducted an audit at the Ministry of Culture, revealing that 60% of movable cultural assets have an accounting value of at most 10 lei, and nearly 97% are unclassified, indicating a significant undervaluation of the national heritage.
- Most movable cultural assets have not been classified, leaving thousands of items without legal status and proper protection in museums and storage facilities.
- The Ministry of Culture lacks a centralized record of movable cultural heritage, hindering the management and protection of items in case of theft or damage.
- The report highlights security issues in museums, many of which operate without modern surveillance systems and without insurance for historically valuable items.
- The real estate heritage is affected by illegal rentals and the degradation of monuments, leading to financial losses and legal risks, while the absence of a rehabilitation plan contributes to the neglect of these important sites.
- A Számvevőszék auditot végzett a Kulturális Minisztériumban, amely feltárta, hogy a mozgó kulturális javak 60%-ának könyv szerinti értéke legfeljebb 10 lej, és közel 97%-uk nincs osztályozva, ami a nemzeti örökség súlyos alulértékelését jelzi.
- A mozgó kulturális javak többsége nem lett osztályozva, így ezer számra találhatóak jogi státusz nélküli és megfelelő védelem nélkül lévő tárgyak múzeumokban és tárolókban.
- A Kulturális Minisztérium nem rendelkezik központosított nyilvántartással a mozgó kulturális örökségről, ami megnehezíti az elemek kezelését és védelmét lopás vagy sérülés esetén.
- A jelentés kiemeli a múzeumok biztonsági problémáit, sokan modern megfigyelőrendszerek nélkül működnek, és a történelmi értékkel bíró tárgyak nincsenek biztosítva.
- Az ingatlanörökséget illegális bérbeadások és a műemlékek leromlása sújtja, ami pénzügyi veszteségeket és jogi kockázatokat eredményez, míg a rehabilitációs terv hiánya hozzájárul ezen fontos helyszínek elhanyagolásához.
- Der Rechnungshof führte eine Prüfung im Ministerium für Kultur durch, die ergab, dass 60% der beweglichen Kulturgüter einen Buchwert von maximal 10 Lei haben und fast 97% nicht klassifiziert sind, was auf eine erhebliche Unterbewertung des nationalen Erbes hinweist.
- Die meisten beweglichen Kulturgüter wurden nicht klassifiziert, sodass Tausende von Objekten ohne rechtlichen Status und angemessenen Schutz in Museen und Lagerräumen lagern.
- Das Ministerium für Kultur verfügt nicht über ein zentrales Verzeichnis des beweglichen Kulturerbes, was die Verwaltung und den Schutz der Objekte im Falle von Diebstahl oder Beschädigung erschwert.
- Der Bericht hebt Sicherheitsprobleme in Museen hervor, von denen viele ohne moderne Überwachungssysteme und ohne Versicherung für historisch wertvolle Gegenstände arbeiten.
- Das Immobilienerbe ist von illegalen Vermietungen und dem Verfall von Denkmälern betroffen, was zu finanziellen Verlusten und rechtlichen Risiken führt, während das Fehlen eines Sanierungsplans zur Vernachlässigung dieser wichtigen Stätten beiträgt.
În cadrul unei misiuni de audit de conformitate la Ministerul Culturii, Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024, iar concluziile arată o realitate șocantă: 60% dintre bunurile culturale mobile aflate în administrarea instituțiilor publice au o valoare contabilă egală sau mai mică de 10 lei, în timp ce aproape 97% dintre aceste bunuri sunt neclasate. Aceste cifre reflectă nu doar o subevaluare masivă a patrimoniului național, ci și o ignorare flagrantă a obligațiilor legale privind evidența și protecția acestuia.
Un patrimoniu „invizibil” și neprotejat
Deși legea impune instituțiilor culturale să clasifice bunurile culturale mobile, realitatea este că majoritatea acestora nici măcar nu au fost supuse unei proceduri de clasificare. Astfel, mii de obiecte cu potențial istoric și artistic zac în muzee și depozite, fără statut juridic clar și fără protecție corespunzătoare.
Mai grav este că Ministerul Culturii nu deține o evidență centralizată și actualizată a patrimoniului cultural mobil. Lipsa unei baze de date funcționale duce la imposibilitatea urmăririi traseului obiectelor, a evaluării riscurilor și a intervenției în caz de furt, distrugere sau deteriorare.
Muzee nesigure, bunuri neasigurate
Raportul evidențiază, de asemenea, probleme majore de infrastructură și securitate în muzee. Multe instituții de profil operează fără sisteme moderne de supraveghere video sau cu echipamente depășite, incapabile să asigure integritatea colecțiilor. Bunurile cu valoare istorică și artistică ridicată nu sunt asigurate, în pofida riscurilor evidente de incendiu, furt sau deteriorare.
Imobile închiriate ilegal și monumente degradate
În ceea ce privește patrimoniul imobil, raportul atrage atenția asupra închirierii ilegale a unor spații aflate în administrarea instituțiilor subordonate Ministerului Culturii. Contractele lipsesc sau nu sunt înregistrate corespunzător, ceea ce implică nu doar pierderi financiare pentru stat, ci și riscuri juridice semnificative.
Totodată, numeroase monumente istorice sunt într-o stare avansată de degradare. Lipsa fondurilor pentru reabilitare și absența unui plan coerent de valorificare culturală și turistică lasă aceste bijuterii arhitectonice în uitare, în timp ce comunitățile locale pierd oportunități importante de dezvoltare.
Concluzie: un sistem în colaps
Raportul consultat relevă o imagine alarmantă a modului în care este administrat patrimoniul cultural românesc. Subevaluarea sistematică a bunurilor, lipsa clasificării legale, absența unei baze de date naționale, deficiențele în asigurare și securitate, precum și exploatarea ilegală a imobilelor istorice compun un tablou de neglijență instituționalizată.
În contextul în care patrimoniul cultural este o resursă strategică pentru educație, identitate și dezvoltare durabilă, este imperativ ca autoritățile să trateze această criză cu urgența cuvenită. În lipsa unor măsuri radicale, România riscă să-și piardă, în liniște, moștenirea istorică.
Citește aici raportul integral:
Infografic și imagine de copertă generate cu AI
