luni,19 mai, 2025
9.2 C
Cluj

Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma și Adrian Sârbu, trimiși în judecată în Dosarul “Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”

  • Procurorul Secției de parchete militare a decis trimiterea în judecată a mai multor inculpați din Dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, inclusiv fostul președinte Ion Iliescu și alți oficiali de rang înalt.
  • Alături de Iliescu, sunt acuzați Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu, toți fiind implicați în infracțiuni contra umanității, cu un număr mare de victime.
  • Cauza a fost trimisă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar acuzațiile includ represiunea împotriva manifestanților care protestau împotriva regimului, rezultând în ucideri și vătămări fizice și psihice.
  • Procurorii afirmă că acțiunile represive din iunie 1990 au fost orchestrate de liderii politici de atunci, utilizând forțe de ordine și mineri pentru a reprima protestele.
  • Acțiunile autorităților au dus la violențe semnificative, inclusiv atacuri asupra sediilor opoziției și detenții ilegale ale protestatarilor într-un context de abuz și violență.
  • The prosecutor from the military prosecutor’s office has decided to indict several defendants in the case „Mineriada from June 13-15, 1990”, including former president Ion Iliescu and other high-ranking officials.
  • Along with Iliescu, the accused include Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, and Adrian Sârbu, all charged with crimes against humanity involving a large number of victims.
  • The case has been forwarded to the High Court of Cassation and Justice, with accusations of repression against demonstrators protesting against the regime, leading to killings and physical and psychological harm.
  • Prosecutors claim the repressive actions in June 1990 were orchestrated by the political leaders of the time, using security forces and miners to suppress protests.
  • The actions of the authorities led to significant violence, including attacks on opposition offices and illegal detentions of protesters in a context of abuse and brutality.
  • A katonai ügyészség ügyésze vádat emelt a 1990. június 13-15-i „Bányászati Ügy” ügyében több vádlott, köztük Ion Iliescu volt román elnök ellen, valamint más magas rangú tisztviselők ellen.
  • Iliescu mellett vádlott Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu és Adrian Sârbu is, akiket emberiesség elleni bűncselekményekkel vádolnak, számos áldozat érintésével.
  • Az ügyet a Legfelsőbb Bírósághoz továbbították, a vádpontok között szerepel a rezsim ellen tüntető demonstrálók elleni elnyomás, ami gyilkosságokhoz és testi, lelki sérülésekhez vezetett.
  • Az ügyészek állítják, hogy az 1990 júniusi elnyomó cselekedeteket az akkori politikai vezetők irányították, akik rendvédelmi erőket és bányászokat használtak a tüntetések elfojtására.
  • A hatóságok cselekedetei jelentős erőszakhoz vezettek, beleértve az ellenzéki irodák elleni támadásokat és a tüntetők illegális letartóztatását, egy abusív és brutális kontextusban.
  • Der Staatsanwalt der Militärstaatsanwaltschaft hat entschieden, mehrere Angeklagte im Fall „Mineriada vom 13. bis 15. Juni 1990”, darunter den ehemaligen Präsidenten Ion Iliescu und weitere hochrangige Beamte, vor Gericht zu stellen.
  • Zusammen mit Iliescu sind Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu und Adrian Sârbu angeklagt, die alle wegen Verbrechen gegen die Menschlichkeit angeklagt werden, mit einer großen Anzahl von Opfern.
  • Der Fall wurde dem Obersten Gerichtshof vorgelegt, wobei die Anklagen die Repression gegen Demonstranten betreffen, die gegen das Regime protestierten, was zu Tötungen sowie zu physischen und psychischen Schäden führte.
  • Die Staatsanwälte behaupten, dass die repressiven Maßnahmen im Juni 1990 von den damaligen politischen Führern orchestriert wurden, die Sicherheitskräfte und Bergleute zur Unterdrückung der Proteste einsetzten.
  • Die Handlungen der Behörden führten zu erheblicher Gewalt, einschließlich Angriffe auf Oppositionsbüros und illegalen Festnahmen von Demonstranten in einem Kontext von Missbrauch und Brutalität.

Procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în  judecată a inculpaților din Dosarul “Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, în frunte cu fostul președinte al României, Ion Iliescu.

Alături de Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, mai sunt trimiși în judecată Petre Roman, fost prim-ministru, Gelu-Voican Voiculescu (viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României), Virgil ⁠Măgureanu ( director al Serviciului Român de Informații), Adrian Sârbu (consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu).

Toți sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată Miron Cozma, ⁠gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne și col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, toți acuzați de  infracțiuni contra umanității.

Procurorii susțin că în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau,  printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Nu este pentru prima dată când aceștia au fost trimiși în judecată în acest dosar.

Iniţial, în iunie 2017, ei în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, însă în decembrie 2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Ce spun procurorii:

”Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.

În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane  care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o  comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice, de a căror implementare se „ocupa” noua putere.

Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat pentru planificatorii atacului și atragerea unui număr impresionant de persoane, care au acţionat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării la care au fost supuse de persoanele care au orchestrat atacul.

În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea lui Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.

Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere.

Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte :

1.⁠ ⁠moartea prin împușcare a 4 persoane;

2.⁠ ⁠violul a două persoane;

3.⁠ ⁠vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;

4.⁠ ⁠persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.

Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990,  când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au  fost evacuate prin acte de  violenţă.

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii  din mai multe judeţe ale ţării, care  deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură  cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.

Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi cât şi femei, minori şi bătrâni. În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă. Pe durata aceste perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).

Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate”.

Cele mai recente știri

Sute de precheziții într-o investigație uriașă a Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a efectuat peste 300 de percheziții în 15 județe, într-o anchetă care vizează fraude cu fonduri euro în apicultură, cu un prejudiciu de 1,32 milioane de euro.

Dominic Fritz nu susține ideea unui guvern minoritar: România nu își permite să se ”arunce” într-o astfel de ”aventură”

Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a dezaprobat luni ideea unui guvern minoritar, fără susținere 'reală' în Parlament, menționând că România nu își permite să se 'arunce' într-o astfel de 'aventură'.

Szabó Ödön: Maghiarii au salvat România de la derapaj

Deputatul a ținut să mulțumească întregii comunități maghiare - inclusiv comunității rome de etnie maghiară

Ilie Bolojan a promulgat legile apărării, care permit doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc

Legile au fost adoptate în februarie de Parlament, dar AUR, POT şi SOS România le-au atacat la CCR, judecătorii Curţii respingând sesizările Opoziţiei.

Ion Iliescu, scrisoare pentru Nicușor Dan: Victoria dumneavoastră exprimă o aspirație profundă a cetățenilor pentru o conducere onestă

Fostul președinte Ion Iliescu i-a transmis un mesaj lui Nicușor Dan pe blogul său, unde l-a felicitat pentru victoria în alegeri și și-a declarat convingerea că acesta va fi un președinte echilibrat

Subiecte în trend

Sute de precheziții într-o investigație uriașă a Parchetului European condus de Laura Codruța Kovesi

Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a efectuat peste 300 de percheziții în 15 județe, într-o anchetă care vizează fraude cu fonduri euro în apicultură, cu un prejudiciu de 1,32 milioane de euro.

Dominic Fritz nu susține ideea unui guvern minoritar: România nu își permite să se ”arunce” într-o astfel de ”aventură”

Președintele interimar al USR, Dominic Fritz, a dezaprobat luni ideea unui guvern minoritar, fără susținere 'reală' în Parlament, menționând că România nu își permite să se 'arunce' într-o astfel de 'aventură'.

Szabó Ödön: Maghiarii au salvat România de la derapaj

Deputatul a ținut să mulțumească întregii comunități maghiare - inclusiv comunității rome de etnie maghiară

Ilie Bolojan a promulgat legile apărării, care permit doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc

Legile au fost adoptate în februarie de Parlament, dar AUR, POT şi SOS România le-au atacat la CCR, judecătorii Curţii respingând sesizările Opoziţiei.

Ion Iliescu, scrisoare pentru Nicușor Dan: Victoria dumneavoastră exprimă o aspirație profundă a cetățenilor pentru o conducere onestă

Fostul președinte Ion Iliescu i-a transmis un mesaj lui Nicușor Dan pe blogul său, unde l-a felicitat pentru victoria în alegeri și și-a declarat convingerea că acesta va fi un președinte echilibrat

Maghiarii din România și românii din Republica Moldova au salvat democrația

Nicușor Dan este noul președinte al României, după un scrutin marcat de o prezență foarte mare la urne.

Donald Tusk îl felicită pe Nicuşor Dan într-un mesaj transmis în română, engleză şi poloneză: „Trăiască România liberă!”

Fostul preşedinte al Consiliului European este un prieten şi un cunoscător al istoriei României.

Macron: „În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democraţia, statul de drept şi Uniunea Europeană” 

Nicușor Dan i-a transimis că l-a asigurat pe preşedintele Macron că vom continua să fim parteneri de încredere în interiorul Uniunii Europene
spot_img

Alte articole din aceeași categorie

Categorii Populare

spot_imgspot_img