- Universitatea din București a anunțat descoperirea a două noi specii de dinozauri în Bazinul Hațeg, realizată de o echipă internațională condusă de dr. Verónica Díez Díaz. Această descoperire este un pas important în studierea diversității dinozaurilor din perioada Cretacicului târziu, acum 70 de milioane de ani.
- Speciile descoperite, Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, cresc numărul de sauropode europene la 11, comparativ cu doar 5 acum 15 ani. Dintre acestea, patru au fost găsite în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.
- Petrustitan hungaricus ar fi fost puțin mai mare decât Magyarosaurus dacus, în timp ce Uriash kadici se estimează că avea o dimensiune de aproape patru ori mai mare. Aceste descoperiri ajută la înțelegerea diversității dinozaurilor din Europa în Cretacicul târziu.
- Cercetătorii au observat că diversitatea acestor dinozauri variază de la specii mari de peste 10 metri lungime la dinozauri pitici. Aceasta sugerează că mediul din Bazinul Hațeg a permis coexistența unor specii diferite.
- Studiul oferă noi perspective asupra teoriilor anterioare despre nanismul insular al dinozaurilor și sugerează că evoluția locală a fost mai complexă decât se considera anterior. Descoperirea a fost posibilă datorită finanțării de la The Royal Society și The Jurassic Foundation.
- The University of Bucharest announced the discovery of two new dinosaur species in the Hațeg Basin by an international team led by Dr. Verónica Díez Díaz. This discovery marks an important step in studying the diversity of Late Cretaceous dinosaurs, dating back 70 million years.
- The newly discovered species, Petrustitan hungaricus and Uriash kadici, increase the number of sauropod species in Europe to 11, up from just 5 fifteen years ago. Notably, four of these species were found in the UNESCO Global Geopark of Hațeg.
- While Petrustitan hungaricus was likely slightly larger than the well-known dwarf sauropod Magyarosaurus dacus, fossils of Uriash kadici indicate it was nearly four times larger. These findings contribute to a better understanding of dinosaur diversity in Late Cretaceous Europe.
- The researchers highlighted the remarkable diversity of these dinosaurs, ranging from large species over 10 meters long to dwarf species measuring 2.5 meters. This provides new insights into the environment in which these animals lived and the conditions that allowed for the coexistence of different species.
- The study offers new perspectives on previous theories regarding the insular dwarfism of dinosaurs, suggesting that local evolution was more complex than previously thought. The research was made possible through funding from The Royal Society and The Jurassic Foundation.
- A Bukaresti Egyetem bejelentette, hogy egy nemzetközi kutatócsoport, amelyet dr. Verónica Díez Díaz vezet, két új dinoszauruszfajt fedezett fel a Hațeg-medencében. Ez a felfedezés fontos lépést jelent a késő kréta dinoszauruszainak sokféleségének tanulmányozásában, 70 millió évvel ezelőtt.
- Az újonnan felfedezett fajták, a Petrustitan hungaricus és az Uriash kadici, 11-re növelik a sauropodák számát Európában, szemben a 15 évvel ezelőtti 5-tel. E fajok közül négyet a Hațeg UNESCO Globális Geoparkban találtak.
- Míg a Petrustitan hungaricus valószínűleg csak kissé nagyobb volt, mint a jól ismert törpe sauropoda, a Magyarosaurus dacus, az Uriash kadici fosszíliái arra utalnak, hogy majdnem négyszer nagyobb volt. Ezek a felfedezések hozzájárulnak a késő kréta dinoszauruszok sokféleségének jobb megértéséhez Európában.
- A kutatók hangsúlyozták ezen dinoszauruszok figyelemre méltó sokféleségét, amelyek a 10 métert meghaladó nagyobb fajoktól a 2,5 méteres törpe fajokig terjednek. Ez új betekintést nyújt abba a környezetbe, amelyben ezek az állatok éltek, és a különböző fajok együttélését lehetővé tevő körülményekbe.
- A tanulmány új perspektívákat kínál a dinoszauruszok insuláris törpülésével kapcsolatos korábbi elméletekről, arra utalva, hogy a helyi evolúció összetettebb volt, mint korábban gondolták. A kutatást a The Royal Society és a The Jurassic Foundation finanszírozta.
- Die Universität Bukarest gab die Entdeckung zweier neuer Dinosaurierarten im Hațeg-Becken durch ein internationales Team unter der Leitung von Dr. Verónica Díez Díaz bekannt. Diese Entdeckung stellt einen wichtigen Schritt im Studium der Vielfalt der Dinosaurier aus der späten Kreidezeit dar, die vor 70 Millionen Jahren lebten.
- Die neu entdeckten Arten, Petrustitan hungaricus und Uriash kadici, erhöhen die Anzahl der Sauropoden in Europa auf 11, im Vergleich zu nur 5 vor 15 Jahren. Vier dieser Arten wurden im UNESCO Global Geopark Hațeg gefunden.
- Petrustitan hungaricus war möglicherweise nur etwas größer als der wohlbekannte Zwergsaurier Magyarosaurus dacus, während die Fossilien von Uriash kadici darauf hindeuten, dass dieser fast viermal größer war. Diese Entdeckungen tragen zu einem besseren Verständnis der Dinosauriervielfalt in der späten Kreidezeit in Europa bei.
- Die Forscher hoben die bemerkenswerte Vielfalt dieser Dinosaurier hervor, die von großen Arten über 10 Meter bis zu Zwergarten von 2,5 Metern Länge reicht. Dies bietet neue Einblicke in die Umwelt, in der diese Tiere lebten, und in die Bedingungen, die das Zusammenleben verschiedener Arten ermöglichten.
- Die Studie bietet neue Perspektiven auf frühere Theorien über den Inseldwergwuchs bei Dinosauriern und deutet darauf hin, dass die lokale Evolution komplexer war als zuvor angenommen. Die Forschung wurde durch Mittel der Royal Society und der Jurassic Foundation ermöglicht.
Universitatea din București anunță descoperirea, de către o echipă internațională de cercetători, a două noi specii de dinozauri în Bazinul Hațeg, pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului. Grupul, condus de dr. Verónica Díez Díaz, este format din specialiști de la Universitatea din București, Museum für Naturkunde Berlin și University College London, iar descoperirea marchează un pas important în cercetarea diversității dinozaurilor europeni din perioada Cretacicului târziu, în urmă cu 70 de milioane de ani.
Descoperirea celor două noi specii de sauropode, numite de cercetători Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, crește numărul speciilor de acest fel din Europa la 11, în contextul în care, cu 15 ani în urmă, erau cunoscute doar 5. Mai mult, patru dintre aceste 11 specii au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Dacă Petrustitan hungaricus este posibil să fi fost doar ceva mai mare decât binecunoscutul sauropod pitic Magyarosaurus dacus, fosilele de Uriash kadici indică faptul că au aparținut unui dinozaur de aproape 4 ori mai mare decât cei doi. Descoperirea celor două specii noi contribuie la o mai bună înțelegere a diversității dinozaurilor din Cretacicul târziu de pe actualul continent european înainte de extincția acestora.
Grupul de cercetători condus de dr. Verónica Díez Díaz subliniază diversitatea remarcabilă a acestor animale, de la specii mari de peste 10 metri lungime și aproape 8 tone, până la pitici de 2,5 metri lungime și mai puțin de 1 tonă în greutate. Acest lucru oferă indicii noi despre mediul în care aceste animale ar fi trăit și despre condițiile care au permis coexistența diferitelor specii.
Descoperirea aduce date noi și în ceea ce privește teoriile anterioare privind nanismul insular al dinozaurilor pitici din Bazinul Hațeg. Conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București și coautor al lucrării publicate recent în prestigioasa revistă științifică Journal of Systematic Palaeontology, observă că „perspectiva noastră anterioară despre dinozaurii din Insula Hațeg – despre care știm că au trăit pe o insulă tropicală în perioada Cretacicului târziu – lua în considerare faptul că aceste animale s-au adaptat la habitatul insular prin reducerea dimensiunii lor, un fenomen numit «nanism insular»”.
Într-adevăr, majoritatea dinozaurilor erbivori cunoscuți anterior din această zonă erau semnificativ mai mici decât rudele lor care trăiau în alte părți, chiar și în Europa de Vest. „Dar acum descoperim prezența unui sauropod de dimensiuni mari, Uriash, care a trăit pe Insula Hațeg alături de erbivorele mai mici, demonstrând că cel puțin unele specii au reușit să-și mențină dimensiunea mare, ceea ce necesită alte interpretări. Astfel, explorăm scenarii care indică faptul că evoluția insulară locală a fost mai complexă decât o simplă conformare generală cu nanismul insular”, mai afirmă dr. Zoltán Csiki-Sava.
„Imaginea noastră mult mai detaliată asupra evoluției sauropodelor titanozauriene (dinozauri erbivori cu gâtul lung), în special în ceea ce privește speciile europene din perioada Cretacicului târziu, ne ajută să înțelegem cum s-au format faunele de dinozauri din Europa. În particular, este evident că cele 11 specii de sauropode din Cretacicul târziu european nu sunt îndeaproape înrudite între ele, ci au adesea rude apropiate în Africa, Asia și uneori chiar în America de Sud și, deci, indică conexiuni biogeografice cu aceste uscaturi”, remarcă Philip Mannion, cercetător și cadru didactic la University College London, coautor al acestui studiu.
„Aceste migrații par să coincidă adesea cu un nivel mai scăzut al oceanului planetar, care ar fi putut crea rute terestre temporare către Europa dinspre Africa și Asia. Dar, în mod curios, este de asemenea posibil ca unii dintre imigranți să fi înotat până în Europa traversând de-a lungul a milioane de ani distanțe maritime de până la 500 de kilometri”, subliniază Paul Upchurch, cercetător și cadru didactic la University College London, și el coautor al articolului.
„Deși această lucrare a contribuit semnificativ la înțelegerea faunelor de titanozauri din Europa în Cretacicul târziu, suntem încă departe de finalul drumului. Noi situri sunt descoperite încontinuu, oferind mai mult material pentru studiu. Dar aceste studii, atât de necesare pentru înțelegerea trecutului, nu ar fi posibile fără finanțare. Sunt convinsă că Europa va continua să ofere multe surprize în ceea ce privește paleontologia Cretacicului târziu în anii următori”, precizează dr. Verónica Díez Díaz, coordonatoarea studiului.
Realizarea acestei cercetări a fost posibilă datorită finanțării din partea The Royal Society și The Jurassic Foundation. Articolul (în limba engleză) poate fi accesat gratuit aici: https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14772019.2024.2441516
Credite: Mulțumiri lui Scott Hartman pentru reconstrucțiile scheletelor de titanozauri și lui Brian Cooley / Dan-Horațiu Popa / Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului pentru reconstituirea speciei Magyarosaurus dacus
*********
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului cuprinde întreaga Țară a Hațegului și are statut de sit UNESCO, parte a Programului Internaţional pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri, care reuneşte 195 de teritorii din 48 de ţări incluse în Reţeaua Globală a Geoparcurilor, stabilite în urma unui proces de selecţie şi validare. Administrarea statutului de Geoparc Internațional UNESCO este realizată de Universitatea din Bucureşti. Geoparcul este un teritoriu cu valori naturale şi culturale, un program de dezvoltare durabilă, un brand care propune o călătorie în timp, în istoria de 4,6 miliarde de ani a Pământului, o stare de spirit a tuturor celor ce doresc să participe la renaşterea unor comunităţi şi este tărâmul de întâlnire ce îi reuneşte pe toţi cei care se simt ataşaţi de valorile tradiţionale, fie că sunt locuitori reali sau virtuali. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural. Dinozaurii descoperiţi în Ţara Hațegului sunt unici în lume, importanța științifică și atractivitatea lor fiind sporită prin descoperirile de cuiburi cu ouă și pui de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor și a unei reptile zburătoare gigantice (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor.
