joi,17 aprilie, 2025
23.2 C
Cluj

„Istoria românilor”, disciplină obligatorie la liceu începând din 2026

  • Ministerul Educației a anunțat că, începând cu anul școlar 2026-2027, elevii de liceu vor studia „Istoria românilor” ca materie obligatorie, separată de istoria universală.
  • Decizia a fost luată după discuții cu Academia Română și facultățile de istorie, evidențiind necesitatea unei cunoașteri mai profunde a trecutului național.
  • Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat importanța acestei măsuri pentru consolidarea identității naționale și educația completă a tinerilor.
  • Schimbarea vine ca urmare a unui memoriu semnat de decani de facultăți de istorie, argumentând că educația istorică este crucială pentru gândirea critică.
  • Propunerile de modificare a planurilor-cadru au stârnit controverse, inclusiv reducerea orelor de Matematică și eliminarea Geografiei din trunchiul comun.
  • The Ministry of Education announced that starting in the 2026-2027 school year, high school students will study ‘The History of Romanians’ as a mandatory subject, separate from world history.
  • This decision was made following discussions with the Romanian Academy and history faculties, highlighting the need for a deeper understanding of national history.
  • Education Minister Daniel David emphasized the importance of this measure for strengthening national identity and providing a complete education for young people.
  • The change comes in response to a memorandum signed by deans of history faculties, arguing that historical education is crucial for critical thinking.
  • Proposed modifications to the curriculum have sparked controversy, including reducing Mathematics hours and removing Geography from the common core.
  • A Oktatási Minisztérium bejelentette, hogy a 2026-2027-es tanévtől a középiskolásoknak kötelező tantárgy lesz a ‘Románok története’, amely különállóan tanítandó a világ történelmétől.
  • Ez a döntés a Román Akadémia és a történelem fakultások képviselőivel folytatott megbeszélések után született, hangsúlyozva a nemzeti múlt mélyebb megértésének szükségességét.
  • Daniel David oktatási miniszter hangsúlyozta e lépés fontosságát a nemzeti identitás megerősítése és a fiatalok teljes körű oktatása szempontjából.
  • A változás egy, a történelem fakultások dékánjai által aláírt memorandumra válaszul történt, amely szerint a történelmi oktatás kulcsfontosságú a kritikus gondolkodás szempontjából.
  • A tanterv módosítási javaslatai vitákat váltottak ki, többek között a matematika órák csökkentését és a földrajz eltávolítását a közös tantárgyak közül.
  • Das Bildungsministerium hat angekündigt, dass ab dem Schuljahr 2026-2027 die Gymnasiasten ‘Die Geschichte der Rumänen’ als Pflichtfach getrennt von der Weltgeschichte studieren werden.
  • Diese Entscheidung wurde nach Gesprächen mit der Rumänischen Akademie und Geschichtsfachbereichen getroffen, die die Notwendigkeit einer tieferen Kenntnis der nationalen Geschichte betonten.
  • Bildungsminister Daniel David hob die Bedeutung dieser Maßnahme zur Stärkung der nationalen Identität und zur umfassenden Bildung junger Menschen hervor.
  • Die Änderung erfolgt als Reaktion auf ein Memorandum, das von Dekanen von Geschichtsfachbereichen unterzeichnet wurde und argumentiert, dass Geschichtsunterricht entscheidend für kritisches Denken ist.
  • Die vorgeschlagenen Änderungen des Lehrplans haben Kontroversen ausgelöst, einschließlich der Reduzierung der Mathematikstunden und der Streichung von Geographie aus dem gemeinsamen Curriculum.

Într-o decizie istorică, Ministerul Educației a anunțat că, începând cu anul școlar 2026-2027, elevii de liceu vor studia „Istoria românilor”, ca materie obligatorie, separată de istoria universală. Această schimbare importantă face parte dintr-un set de măsuri ce vizează modernizarea planurilor-cadru de învățământ pentru liceu și a fost anunțată de ministrul Educației, Daniel David.

Noua disciplină a fost introdusă în urma unor discuții intense purtate cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități, care au subliniat importanța unei cunoașteri mai profunde a trecutului național pentru tineretul român. Potrivit ministrului Daniel David, aceasta reprezintă o revenire la tradiția educativă din trecut, care va permite elevilor să aibă o înțelegere mai detaliată a contextului istoric românesc.

„Sunt mândru că, alături de experți de top din domeniu, am reușit să restabilim Istoria românilor și a României ca disciplină de sine stătătoare la liceu. Aceasta va contribui la consolidarea identității naționale și la o educație mai completă a tinerelor generații”, a declarat Daniel David.

Contextul și motivația schimbării

Această decizie vine ca urmare a unui memoriu susținut de decanii a 12 facultăți de Istorie și semnat de președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Membrii Academiei au subliniat că în contextul actual al lumii, caracterizat prin extremisme și radicalizări, este esențial ca tinerii să fie bine informați despre trecutul lor pentru a construi o societate mai responsabilă. „Reducerea orelor de Istorie ar trebui să fie o opțiune exclusă, mai ales într-o perioadă în care educația istorică joacă un rol crucial în formarea unei gândiri critice și a unei înțelegeri aprofundate a prezentului”, au subliniat semnatarii memoriului.

Un alt argument major este că schimbările propuse în planurile-cadru pentru liceu ar trebui să reflecte o viziune modernă asupra educației. Ministrul Educației a afirmat că este necesar ca Istoria românilor să fie tratată ca un subiect de sine stătător, pentru a permite o înțelegere mai largă și mai detaliată a evoluției națiunii.

Planuri de modernizare a predării Istoriei

În paralel cu introducerea „Istoriei românilor” ca materie obligatorie, Ministerul Educației și partenerii săi au anunțat și intenția de a moderniza modul în care istoria este predată. „Este imperativ ca acest subiect să fie predat într-un mod care să fie atractiv și relevant pentru elevi, învățându-i nu doar date și evenimente, ci și lecții importante pentru viața de zi cu zi”, a explicat ministrul Daniel David.

În cadrul întâlnirilor cu profesori și academicieni, s-a stabilit că programa va include un mix de elemente care să ajute elevii să înțeleagă mai bine contextul istoric și cultural al României. Un accent deosebit va fi pus pe metodele moderne de predare și pe implicarea universităților în formarea continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Reacțiile și dezbaterile în jurul planurilor-cadru

Pe lângă introducerea „Istoriei românilor” ca disciplină obligatorie, propunerea Ministerului Educației privind modificarea planurilor-cadru pentru liceu a stârnit și controverse. Printre cele mai discutate modificări se numără reducerea numărului de ore pentru Matematică la clasele a XI-a și a XII-a și eliminarea disciplinei Geografie din trunchiul comun pentru aceste clase. Aceste măsuri nu au fost bine primite de specialiști, iar Facultatea de Geografie din București, alături de Societatea de Geografie din România, au solicitat menținerea Geografiei ca materie obligatorie în liceu.

De asemenea, Asociația Profesorilor Francofoni a transmis o petiție pentru menținerea a două ore de predare a Limbii moderne 2, în contextul în care noile planuri-cadru propun doar o oră obligatorie pe săptămână pentru această disciplină.

În prezent, proiectul planurilor-cadru pentru liceu 2025 se află în consultare publică, iar termenul de depunere a observațiilor și propunerilor este 6 martie. În urma acestei etape, ministerul va analiza reacțiile și va lua o decizie finală.

Cele mai recente știri

Cinci spații publice din Pecica vor fi modernizate cu fonduri europene

ADR Vest și Primăria Pecica au semnat contractul de finanțare

Revoluția educației flexibile la Politehnica Timișoara: Cum se modelează viitorul profesional al României

Sub radarul sălilor de curs tradiționale, o forță disruptivă redefinește peisajul educațional românesc: învățământul la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR). Ceea ce era perceput ca o alternativă nișată devine rapid o strategie inteligentă pentru un număr tot mai mare de români ambițioși, hotărâți să-și construiască propriul drum spre succes.

Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, în Pastorală: Dorința noastră cea mare este să-L vedem pe Hristos cel Înviat

Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, vorbește, în Pastorala sa de Paști, despre importanța curățirii simțurilor noastre.

Cardinalul Lucian, în Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului: Învierea este piatra de temelie a credinței noastre

Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2025Cardinal LUCIANprin harul...

Zilele Brașovului revin între 25–27 aprilie cu parade, concerte și târguri

Zilele Brașovului revin anul acesta în forță, cu parade tradiționale, concerte de renume și târguri tematice desfășurate în cele mai importante puncte ale orașului.

Subiecte în trend

Cinci spații publice din Pecica vor fi modernizate cu fonduri europene

ADR Vest și Primăria Pecica au semnat contractul de finanțare

Revoluția educației flexibile la Politehnica Timișoara: Cum se modelează viitorul profesional al României

Sub radarul sălilor de curs tradiționale, o forță disruptivă redefinește peisajul educațional românesc: învățământul la distanță (ID) și cu frecvență redusă (IFR). Ceea ce era perceput ca o alternativă nișată devine rapid o strategie inteligentă pentru un număr tot mai mare de români ambițioși, hotărâți să-și construiască propriul drum spre succes.

Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, în Pastorală: Dorința noastră cea mare este să-L vedem pe Hristos cel Înviat

Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Andrei Andreicuț, vorbește, în Pastorala sa de Paști, despre importanța curățirii simțurilor noastre.

Zilele Brașovului revin între 25–27 aprilie cu parade, concerte și târguri

Zilele Brașovului revin anul acesta în forță, cu parade tradiționale, concerte de renume și târguri tematice desfășurate în cele mai importante puncte ale orașului.

Târgul de Paște din Sibiu, deschis în Piața Mare până pe 22 aprilie

Târgul de Paște poate fi vizitat zilnic până pe 22 aprilie, iar organizatorii încurajează publicul să sprijine inițiativele caritabile și să descopere produsele realizate cu grijă și respect pentru tradiție.

Deputat AUR: „Păpuşile Barbie le apropie pe fetițe de prostituție, nu de maternitate”

Deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa a declarat în plenul Camerei Deputaților că păpușile Barbie contribuie la hipersexualizarea precoce a fetelor, susținând că acest fenomen le îndepărtează de rolul de mamă și le apropie de comportamente asociate prostituției.

Alertă! Începe să cedeze betonul la un baraj vechi de peste 50 de ani

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara s-a întrunit...
spot_img

Alte articole din aceeași categorie

Categorii Populare

spot_imgspot_img