- România a fost afectată de acțiuni de ‘sabotaj’ din partea Federației Ruse în 2024, având ca scop testarea pregătirii de apărare a țărilor NATO și identificarea slăbiciunilor infrastructurale, conform raportului DIICOT.
- În ultimii doi ani, au fost raportate cel puțin 50 de incidente în 13 țări europene legate de operațiuni hibride rusești, inclusiv spionaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
- Rusia a modificat tactica, recrutând contractori prin aplicația Telegram pentru a desfășura atacuri hibride, în loc să trimită agenți instruiți.
- România nu s-a confruntat cu atacuri teroriste în 2023, dar susținătorii organizației Statul Islamic continuă să existe, iar principalul risc rămâne (auto)radicalizarea tinerilor prin activități online.
- Raportul DIICOT a indicat o creștere a infracțiunilor legate de divulgarea informațiilor secrete și a tratat 94 de cauze de terorism, cu patru dosare trimise în instanță.
- Romania was targeted by ‘sabotage’ actions from the Russian Federation in 2024, aimed at testing NATO countries’ defense readiness and identifying infrastructural weaknesses, according to DIICOT’s report.
- In the past two years, at least 50 incidents related to Russian hybrid operations have been reported across 13 European countries, including espionage, cyberattacks, and disinformation campaigns.
- Russia has changed its tactics, recruiting contractors through Telegram for hybrid attacks instead of sending trained agents.
- Romania did not face terrorist attacks in 2023, but supporters of the Islamic State organization continue to exist, with the main risk being the (self)radicalization of youth through online activities.
- The DIICOT report indicated an increase in crimes related to the disclosure of secret information and handled 94 terrorism-related cases, with four cases sent to court.
- Romániát 2024-ben orosz szabotázsakciók célozták meg, amelyek célja a NATO országok védelmi felkészültségének tesztelése és az infrastrukturális gyengeségek azonosítása volt, a DIICOT jelentése szerint.
- Az elmúlt két évben legalább 50, orosz hibrid műveletekkel kapcsolatos incidenst jelentettek 13 európai országban, beleértve a kémkedést, kiber támadásokat és dezinformációs kampányokat.
- Oroszország megváltoztatta taktikáját, és a Telegramon keresztül toboroz bérmunkásokat hibrid támadásokhoz, ahelyett, hogy kiképzett ügynököket küldene.
- Románia 2023-ban nem szembesült terrortámadásokkal, de az Iszlám Állam támogatói továbbra is léteznek, a fő kockázat pedig a fiatalok (ön)radikalizálódása az online tevékenységek révén.
- A DIICOT jelentés jelezte a titkos információk nyilvánosságra hozatalához kapcsolódó bűncselekmények növekedését, és 94 terrorizmussal kapcsolatos ügyet kezelt, ebből négy ügy került bíróság elé.
- Rumänien wurde 2024 von ‘Sabotage’-Aktionen der Russischen Föderation betroffen, die darauf abzielten, die Verteidigungsbereitschaft der NATO-Staaten zu testen und infrastrukturelle Schwächen zu identifizieren, so der Bericht von DIICOT.
- In den letzten zwei Jahren wurden mindestens 50 Vorfälle im Zusammenhang mit russischen hybriden Operationen in 13 europäischen Ländern gemeldet, darunter Spionage, Cyberangriffe und Desinformationskampagnen.
- Russland hat seine Taktik geändert und rekrutiert über Telegram Auftragsnehmer für hybride Angriffe, anstatt ausgebildete Agenten zu entsenden.
- Rumänien hatte 2023 keine Terroranschläge, aber die Unterstützer des Islamischen Staates sind weiterhin aktiv, wobei das Haupt Risiko die (Selbst)radikalisierung von Jugendlichen durch Online-Aktivitäten bleibt.
- Der DIICOT-Bericht wies auf einen Anstieg von Straftaten im Zusammenhang mit der Offenlegung geheimer Informationen hin und bearbeitete 94 Fälle von Terrorismus, von denen vier an das Gericht überwiesen wurden.
România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acțiuni de ‘sabotaj’ specifice arsenalului de tehnici hibride ale Federației Ruse, scopul atacurilor hibride fiind de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO și a găsi slăbiciuni în infrastructură, susține DIICOT în raportul de activitate pe anul trecut, citat de Agerpres.
”Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de ‘sabotaj’, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică”, spune DIICOT.
Procurorii arată că Rusia a schimbat tactica în lansarea atacurilor hibride, respectiv nu mai trimite agenții săi în statele NATO, ci recrutează contractori aleatoriu pe chat-uri în aplicația Telegram, contra unor sume de bani.
‘Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale’, explică DIICOT.
***România nu se confruntă cu amenințări teroriste, dar există susținători locali ai Statului Islamic.
Conform DIICOT, România nu s-a confruntat anul trecut cu o amenințare teroristă concretă și nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizației Daesh/Statul Islamic a continuat să constituie principalul motor al declanșării și alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată și de alte organizații teroriste.
‘La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți. Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetățeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru organizații teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfășurarea activităților infracționale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenții și tinerii’, mai spun procurorii.
Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).
‘Atacatorii singulari, izolați (‘lone wolf terrorist’), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat, prevenit și contracarat de către autorități. Se constată o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat’, se mai arată în raportul de activitate.
În privința infracțiunilor de terorism și contra securității naționale, DIICOT a avut de soluționat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanță, cu 15 inculpați trimiși în judecată.
