- Rectorul UPT, conf. dr. Florin Drăgan, a discutat despre provocările educației românești în contextul politic și economic actual.
- Drăgan subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în educație, care să se adapteze la cerințele moderne, nu doar prin tehnologie, ci și prin reorganizarea sistemului de învățământ.
- Finanțarea educației rămâne o provocare majoră, iar UPT își propune să îmbunătățească legătura dintre mediul academic și economie, canalizând resursele în domenii strategice.
- Pentru a combate abandonul școlar, UPT organizează seminarii pentru profesorii de liceu și dezvoltă proiecte de învățământ dual, în special în zonele rurale.
- În ceea ce privește viitorul președintelui României, Drăgan consideră că acesta trebuie să fie integru și să aibă realizări concrete, nu doar o strategie de PR.
- The rector of UPT, conf. dr. Florin Drăgan, discussed the challenges facing Romanian education in the current political and economic context.
- Drăgan emphasizes the need for a paradigm shift in education that adapts to modern requirements, not only through technology but also by reorganizing the educational system.
- Education funding remains a major challenge, and UPT aims to improve the connection between academia and the economy by channeling resources into strategic fields.
- To combat school dropout rates, UPT organizes seminars for high school teachers and develops dual education projects, particularly in rural areas.
- Regarding the future president of Romania, Drăgan believes that the candidate should be integral and have concrete achievements, rather than just a PR strategy.
- A UPT rektora, Dr. Florin Drăgan professzor a román oktatás előtt álló kihívásokat tárgyalta a jelenlegi politikai és gazdasági kontextusban.
- Drăgan hangsúlyozza, hogy paradigmaváltásra van szükség az oktatásban, amely alkalmazkodik a modern követelményekhez, nemcsak a technológia, hanem az oktatási rendszer átszervezése révén is.
- Az oktatás finanszírozása továbbra is komoly kihívást jelent, és az UPT célja, hogy javítsa az akadémia és a gazdaság közötti kapcsolatot, forrásokat irányítva stratégiai területekre.
- Az iskolaelhagyás csökkentése érdekében az UPT szemináriumokat szervez középiskolai tanárok számára, és duális oktatási projekteket fejleszt különösen vidéki területeken.
- A jövő román elnökével kapcsolatban Drăgan úgy véli, hogy a jelöltnek integritással és konkrét eredményekkel kell rendelkeznie, nem csupán PR stratégiával.
- Der Rektor der UPT, Prof. Dr. Florin Drăgan, sprach über die Herausforderungen der rumänischen Bildung im aktuellen politischen und wirtschaftlichen Kontext.
- Drăgan betont die Notwendigkeit eines Paradigmenwechsels in der Bildung, der sich nicht nur durch Technologie, sondern auch durch die Umstrukturierung des Bildungssystems an moderne Anforderungen anpassen muss.
- Die Finanzierung der Bildung bleibt eine große Herausforderung, und die UPT hat sich zum Ziel gesetzt, die Verbindung zwischen Akademie und Wirtschaft zu verbessern, indem Ressourcen in strategische Bereiche geleitet werden.
- Um die Schulabbrecherquote zu bekämpfen, organisiert die UPT Seminare für Gymnasiallehrer und entwickelt duale Bildungsprojekte, insbesondere in ländlichen Gebieten.
- Bezüglich des zukünftigen Präsidenten Rumäniens glaubt Drăgan, dass der Kandidat integer sein und konkrete Erfolge vorweisen sollte, nicht nur eine PR-Strategie.
Rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), conf. dr. Florin Drăgan, a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate grupului nostru de presă, răspunzând unor întrebări care au acoperit atât zona academică, cât și unele aspecte importante și de mare actualitate din societatea românească.
Stimate domnule rector, anul 2025 vine cu mari provocări, atât la nivel politic și economic, cât și la nivelul educației românești. UPT a susținut mereu excelența academică și educația continuă, condiții esențiale pentru evoluția societății. Cum considerați că actualul context politic, atât cel național, cât și cel internațional, poate influența aceste eforturi în domeniul educației din România?
Există două aspecte pe care le consider importante în următorii ani. Primul ține de faptul că învățământul trebuie să treacă printr-o schimbare de paradigmă. Nu cred că generațiile actuale vor mai putea urma studiile în același mod cu care suntem obișnuiți de peste 200 de ani. Nu este doar o chestiune de acces la tehnologie, ci și de reorganizare a învățământului, poate după modelul alianțelor europene de universități, dar nu exclusiv.
Al doilea aspect se referă la finanțarea educației, care, pentru următorii doi ani cel puțin, va reprezenta o provocare majoră în România.
Educația universitară trebuie să fie strâns legată de economie. Mediul academic pregătește specialiștii necesari economiei, dar în ultimii ani, această legătură pare că a slăbit. Ce măsuri considerați că ar trebui adoptate pentru a restabili o conexiune mai clară între domeniul academic și cerințele economice?
Este nevoie, în primul rând, de o viziune clară asupra domeniilor strategice în care vrem să ne dezvoltăm. De exemplu, în domenii precum transmisiile prin sateliți sau industria aerospațială, contribuția României pe plan global este minimă. Cred în canalizarea resurselor financiare spre domenii capabile să aducă o valoare adăugată mai mare produselor dezvoltate în țară și în promovarea antreprenoriatului și inovării.
Ați menționat că impactul scăderii demografice este unul major asupra economiei și că reducerea populației școlare afectează progresul tehnologic. Ce soluții propuneți pentru a combate această tendință? Cum se implică UPT în sprijinirea educației preuniversitare pentru a reduce rata abandonului școlar?
În primul rând, sunt necesare politici de încurajare a natalității, deși efectele lor nu se vor vedea imediat. De asemenea, trebuie acordată mai multă atenție învățământului din zonele rurale și din orașele mici, învățământul nefiind doar apanajul câtorva centre urbane mari.
UPT organizează seminarii pentru profesorii de liceu, pentru a-i integra în proiectele universității și a identifica mai bine nevoile lor. De asemenea, dezvoltăm proiecte de învățământ dual cu componente preuniversitare în Timișoara, Arad și Hunedoara, cu un accent puternic pe colaborarea regională.
Cum evaluați situația economiei românești și felul în care sunt luate deciziile ce pot afecta întreaga industrie sau anumite sectoare economice? Mă refer aici, de exemplu, la eliminarea scutirilor de taxe pentru domeniul IT de către noul guvern.
Deciziile par să fie luate într-un mod populist, fără o analiză atentă a resurselor financiare necesare. Acestea sunt urmate de introducerea unor taxe menite să echilibreze deficitul bugetar, dar care împiedică antreprenorii în luarea deciziilor de afaceri. De asemenea, se creează o stare de nesiguranță în mediul de afaceri. Consider că nu există încă o viziune clară asupra dezvoltării industriale.
Cum poate mediul academic să combată fenomenul de pseudo-știință, misticism și pseudo-religie care pare să fi câștigat teren în societatea românească, inclusiv prin intermediul așa-zișilor „suveraniști”? Este posibil să fie combătută ura prin argumente științifice?
Sunt convins că ura nu este o soluție. Putem veni cu prelegeri care să răspundă mai bine nevoilor societății și să clarificăm anumite aspecte legate de evoluția tehnologică. Este esențială o implicare mai mare la nivelul comunității, iar comunicarea poate fi realizată prin conferințe precum „Tech Talks” sau prin activități mai directe și adaptate tinerilor, așa cum facem în cadrul proiectului „Campus Creativ”.
Votul pentru alegerea președintelui României a fost anulat, iar alegerile urmează să fie reluate. Se discută în mediile politice despre identificarea unui candidat capabil să contracareze ideologiile extremiste. Care considerați că ar trebui să fie profilul viitorului președinte al României?
Din punctul meu de vedere, viitorul președinte trebuie să fie o persoană integră, cu realizări concrete până în prezent. Nu consider că mediul din care provine este esențial, ci mai degrabă transparența și consistența unui CV bazat pe fapte reale, nu pe o strategie de PR.
Noul ministru al Educației, fostul rector al UBB, Daniel David, a anunțat deja câteva măsuri importante. Din perspectiva dumneavoastră, care sunt cele mai importante trei direcții în care ar trebui să investească timp și efort?
Consider că prioritățile ar trebui să fie:
- Dezvoltarea învățământului preuniversitar, în special în mediul rural și urban mic;
- Cercetarea aplicată, corelată cu nevoile companiilor;
- Adoptarea unei politici a pașilor mărunți, pentru a evita inițiativele neclare care pot genera confuzie.
Am avut o relație bună cu Daniel David pe perioada în care am fost rectori. Universitățile noastre au avut o abordare similară. În calitate de ministru, îi sugerez să comunice mai puțin, dar mai eficient. M-aș bucura să văd că este consiliat și din domenii precum ingineria, medicina sau artele.
Domnule rector, vă mulțumim și vă dorim succes în acest an!
