Desăvârșirea aderării la spațiul de liberă circulație Schengen din prima zi a noului an 2025 vine cu un impact puternic pozitiv: asupra oamenilor, a familiilor și comunităților frontaliere din vestul și sudul României, și asupra economiei și comerțului. Obținută doar după un timp record de așteptare, o perioadă – mult prea îndelungată – în care România și Bulgaria au fost ținute prizoniere ale unui dublu standard aplicat de câteva dintre statele membre, aderarea noastră vine să marcheze un nou pas, decisiv, pe calea integrării în Uniunea Europeană.
Cei mai mari beneficiari ai aderării la spațiul Schengen vor fi comerțul, sectorul logistic și transporturile rutiere, dar și turismul și investițiile străine. Au apărut numeroase analize de impact în ultima perioadă, cele mai optimiste indicând un plus pentru economia țării situat între 1 și 2 procente din produsul intern brut (PIB). Banca Mondială este mai reținută în estimările sale, evaluând sporul de PIB între 0,5 și 1 %. Este, în oricare dintre variante, o oportunitate binevenită într-o perioadă în care economia țării se confruntă cu provocări deosebit de dure.
Referitor la transporturile rutiere, timpii lungi de așteptare în punctele de frontieră din vest și sud au indus cheltuieli suplimentare pentru companiile de transport de peste 2 miliarde de euro anual, conform asociațiilor din domeniu. Eliminarea acestui handicap va ameliora competitivitatea mărfurilor românești. Aderarea la Schengen ar putea aduce un plus de 5 – 15 % exporturile țării, conform Institutului Național de Statistică (INS). Efecte pozitive sunt așteptate și pe planul stimulării investițiilor străine, așa cum ne sugerează experiența Poloniei sau Ungariei. Aceste țări au aderat în 2007 la spațiul Schengen, și au înregistrat în primii ani de după aderare creșteri ale investițiilor directe străine (ISD) de 10 – 15%, conform datelor OCDE.
Turismul va beneficia și el de aderarea la spațiul Schengen. Analiștii din sectorul turistic se așteaptă la o creștere a sosirilor în România de 5 – 7% chiar pe termen scurt, și de creșteri mai substanțiale pe termen mediu. Țara de referință folosită este și aici Polonia, care a beneficiat de o creștere a turismului de 10% în primii doi ani după aderarea la spațiul Schengen. Cu siguranță referința este argumentată, trebuie totuși să ținem cont și de diferențele uriașe de context economic european și global dintre anul 2007 (anul aderării Poloniei și al Ungariei la Schengen) și anul 2025, turbulent și volatil economic. Efectele pozitive nu vor sosi „copy-paste”, va trebui multă strădanie pentru a le materializa.
Din punct de vedere al impactului strategic, apare o oportunitate deosebit de interesantă prin posibilitatea de a contura rolul de hub logistic regional al României. În contextul geopolitic extrem de complicat în care ne aflăm, fără a putea previziona prea clar sfârșitul războiului din Ucraina, putem spune cu siguranță că reconstrucția infrastructurii sfâșiate de război este necesară, urgentă și se va baza pe programe europene și globale de cooperare, care vor avea nevoie de baze logistice corespunzătoare.
Toate aceste oportunități sunt binemeritate, pot veni chiar ca o gură de oxigen pentru economia României, greu încercată de războiul din vecinătate, de volatilitatea din economiile europene și de deciziile populiste specifice fiecărui an electoral, care au fost chiar mai multe și mai scumpe decât de obicei în anul super-electoral 2024. Creșterile potențiale însă nu se vor materializa în cifre reale, din bilanțurile companiilor românești și statisticile economice oficiale, decât cu o condiție: aceea de a avea bună guvernare în 2025 si anii care urmează. Aceasta este principala provocare a noului Guvern de coaliție: după măsurile de imediată urgență, impuse de situația fiscal-bugetară extrem de grea, să urmeze o perioadă de eficiență și predictibilitate guvernamentală, de absorbție exemplară a fondurilor europene, de reducere a birocrației și stimulare a economiei care să fructifice avantajele potențiale, transformându-le în noi locuri de muncă, creștere economică și progres social.
