Numărul pensionarilor din România continuă să fie un subiect de interes major în contextul demografic și economic actual. Potrivit datelor transmise recent de Institutul Național de Statistică (INS), în toamna acestui an, numărul total al pensionarilor a fost de 4,96 milioane, iar pensia medie a ajuns la 2.582 lei. Deși raportul dintre pensia medie și salariul mediu net este de 53,5%, realitatea ascunde discrepanțe și probleme structurale care necesită soluții urgente.
Vârsta de pensionare și durata vieții profesionale
Românii se pensionează, în medie, la 59,5 ani, conform datelor INS, însă există diferențe semnificative între sexe și medii de rezidență. Bărbații ies la pensie, în medie, cu 0,8 ani mai târziu decât femeile, iar în mediul rural, vârsta medie la pensionare este cu 0,5 ani mai mare decât în mediul urban.
Un aspect important este pensionarea anticipată, fenomen mult mai frecvent în rândul femeilor. În 2023, o femeie din cinci a ieșit anticipat la pensie, în timp ce doar un bărbat din șapte a făcut acest lucru. Această tendință reflectă provocările sociale și economice pe care le întâmpină multe categorii de angajați din România.
Pe lângă acest fenomen, România se confruntă și cu o durată medie a vieții profesionale mult mai scurtă comparativ cu restul țărilor europene. Potrivit Eurostat, românii lucrează, în medie, doar 32,2 ani, cea mai mică durată din Uniunea Europeană. Spre comparație, în Olanda, durata medie a vieții profesionale este de aproape 44 de ani, iar în Suedia și Danemarca depășește 41 de ani.
Economistul Ionuț Dumitru subliniază că această situație reflectă o realitate mai complexă decât arată statisticile. „Discutăm despre o vârstă standard de pensionare de 62-65 de ani, dar în realitate, mulți ies la pensie mult mai devreme, unii chiar la 40 de ani, când se află în plină maturitate profesională”, explică acesta.
Pensionarii activi pe piața muncii
Deși 4,2 milioane dintre pensionarii României sunt considerați inactivi, o parte semnificativă – aproximativ 700.000 – continuă să fie activi pe piața muncii. În primele șase luni după primirea primei pensii, circa 20.600 de pensionari au continuat să lucreze, iar alți 25.000 s-au reangajat part-time.
Această tendință este încurajatoare, însă nu suficientă pentru a contrabalansa numărul mare de pensionari inactivi. Dintre cei 4,2 milioane de pensionari care nu mai lucrează, un milion au sub 64 de ani, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului de pensii și utilizarea resurselor umane.
Problema pensiilor speciale și efectele asupra pieței muncii
Pensiile speciale continuă să fie un subiect de controversă în România. Potrivit lui Ionuț Dumitru, „ne permitem luxul de a retrage din activitate oameni aflați în vârful carierei profesionale, plătindu-i foarte bine, fără ca aceștia să mai aibă motivația de a reveni pe piața muncii”. Acest fenomen generează un dezechilibru economic, în condițiile în care statul cheltuie sume considerabile pentru formarea și specializarea forței de muncă.
Mai mult decât atât, lipsa unor politici eficiente pentru încurajarea angajării persoanelor aflate aproape de vârsta pensionării sau a pensionarilor tineri accentuează problema. Dumitru susține că este necesară o schimbare a politicilor publice, astfel încât acestea să stimuleze prelungirea vieții active și să reducă numărul pensionărilor anticipate.
Soluții posibile pentru viitor
Pentru a rezolva problemele structurale ale sistemului de pensii, România trebuie să adopte măsuri concrete și sustenabile:
- Stimularea muncii în rândul pensionarilor tineri: Crearea unor facilități fiscale pentru angajatorii care oferă locuri de muncă part-time sau flexibile pensionarilor.
- Reformarea pensiilor speciale: Alinierea acestora la principiul contributivității pentru a reduce presiunea asupra bugetului public.
- Creșterea duratei vieții active: Implementarea unor politici care să încurajeze angajații să rămână în câmpul muncii mai mult timp, prin beneficii suplimentare sau programe de reconversie profesională.
