Papa Francisc a autorizat publicarea decretului prin care se recunoaşte că fostul episcop romano-catolic de Alba Iulia, Márton Áron, a practicat într-un grad eroic sanctitatea vieţii, astfel că acesta nu mai poartă titlul de slujitor al lui Dumnezeu, ci titlul de Venerabil, a anunţat arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gergely Kovács, miercuri.
„În 1938, de Crăciun, dieceza de Alba Iulia a primit un mare dar: la 24 decembrie 1938, Papa Pius al XI-lea l-a numit pe Márton Áron episcop de Alba Iulia. După 86 de ani, deşi într-o formă diferită, dieceza noastră l-a primit din nou în dar de Crăciun pe episcopul Áron Márton”, a scris arhiepiscopul romano-catolic, în comunicatul său despre decizia capului Bisericii Catolice.
În baza deciziei pozitive a comisiei Dicasterului Cauzelor Sfinţilor, formată din cardinali şi episcopi, Papa Francisc a autorizat începerea celei de-a doua etape a procesului de canonizare, în cadrul căreia iniţiatorii trebuie să prezinte Sfântului Scaun un fapt miraculos care a avut loc prin mijlocirea episcopului Márton Áron.
Gergely Kovács şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Papa Francisc şi de toţi cei care au contribuit la un progres în cauza ce a fost lansată încă din primele zile ale anului 1990, atunci când a fost început procesului de canonizare al episcopului Áron Márton, printre aceste persoane aflându-se şi postulatoarea Cristiana Marinelli, căreia anul trecut i-a încredinţată reprezentarea oficială a procesului de canonizare a episcopului.
„Să ne rugăm la episcopul Venerabil Márton Áron şi să cerem ca prin mijlocirea sa să aibă loc o minune demonstrabilă care să permită să fie beatificat, cât mai curând posibil”, a conchis arhiepiscopul de Alba Iulia.
Episcopul Márton Áron, care a condus Dieceza Romano-Catolică de Alba Iulia între 1939 şi 1980, a fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi ale vieţii publice maghiare din Transilvania secolului XX. În 1944 s-a pronunţat împotriva deportării evreilor, fapt pentru care institutul Yad Vashem din Ierusalim i-a acordat, în 1999, titlul de „Drept între Popoare”.
Márton Áron a luat poziţie şi împotriva puterii comuniste. În 1949 a fost arestat, iar în 1951 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, fiind eliberat în 1955 în urma presiunilor internaţionale. Între 1956 şi 1967 nu i s-a permis să părăsească clădirea episcopiei din Alba Iulia, dar putea primi vizite. În timpul episcopiei sale, Biserica Romano-Catolică din Transilvania nu a încheiat un concordat cu statul român comunist.
Episcopul romano-catolic transilvănean Márton Áron a fost venerat ca sfânt încă din timpul vieţii sale, iar în urmă cu mai bine de trei decenii a fost iniţiată beatificarea sa, însă până acum nu s-a luat o decizie cu privire la asta.
