În grădina Centrului de Colecţie Publică a Muzeului Naţional Maghiar din Budapesta a fost vernisată miercuri o expoziţie intitulată „Timişoara 1989” şi care comemorează prima flacără a Revoluţiei de la 1989, evenimentele de la Timişoara, trasmite MTI.
La vernisajul expoziţiei, secretarul de stat care conduce cabinetul premierului Ungariei, János Nagy a subliniat că în urmă cu 35 de ani, libertatea românească a început dintr-o mică parohie din Timişoara. Acesta a amintit şi de experienţele sale personale legate de evenimente şi a relatat că László Tőkés şi cei care s-au adunat în jurul său la Timişoara exemple de curaj şi eroism, a căror amintire este veşnică.
„În 1989, două popoare, două naţiuni au luptat împreună pentru libertate, au luptat împreună pentru Europa Centrală”, a spus politicianul.
Astăzi începem să înţelegem, din nou, că popoarele din Bazinul Carpatic „sunt condamnate să depindă unele de celălalte”. Separat, ne afundăm, însă dându-ne seama de interesele comune, împreună ne putem ridica, a spus secretarul de stat, subliniind că asta arată şi ceea ce s-a întâmplat în decembrie lui 1989.
Popoarele Europei Centrale au un cămin comun şi o istorie comună. Depunem eforturi pentru a ne asigura că şi viitorul nostru va fi unul comun, a spus János Nagy, subliniind că din acest motiv, Ungaria consideră România ca fiind un partener. „Dacă ne ajută Dumnezeu, iar consiliul miniştrilor de interne al UE va decide mâine în aşa fel, atunci preşedinţia ungară a UE îşi va atinge unul dintre cele mai importante obiective, iar România va deveni membru cu drepturi depline al Spaţiului Schengen”, a spus oficialul maghiar.
„Să nu mai lăsăm niciodată spaţiu forţelor care vor să întoarcă naţiunile care trăiesc aici unele împotriva celorlalte”, a spus politicianul. „Avem un exemplu bun chiar aici, în faţa ochilor noştri. Se vede aici, în aceste imagini”, a subliniat János Nagy, adăugând că acest lucru se reflectă şi în faptul că muzeele celor două ţări au creat expoziţia împreună.
Gábor Zsigmond, directorul general al muzeului, a amintit că în urmă cu 35 de ani, în 11 decembrie 1989, László Tőkés, un pastor reformat din Timişoara, a oferit un interviu televiziunii publice maghiare, astfel încât Ungaria şi lumea întreagă să afle în ce condiţii au fost forţaţi să trăiască oamenii, de către dictatura lui Ceauşescu.
Directorul general i-a mulţumit pentru cooperare directorului Memorialului Revoluţiei din 1989 de la Timişoara, Gino Rado, şi a subliniat că în paralel cu prezenta instituţiei timişorene la Budapesta, la Timişoara are loc o expoziţie despre Revoluţia Ungară din 1956, în care se regăsesc fotografii din colecţia Muzeului Naţional Maghiar.
Gino Rado a subliniat că între Memorialul Revoluţiei din 1989 de la Timişoara şi Muzeul Naţional Maghiar de la Budapesta există o colaborare fructuoasă deja de câţiva ani, iar aceasta este, deja, cea de-a treia expoziţie găzduită de muzeu.
Relaţia dintre Timişoara şi Budapesta este una deosebită, a subliniat directorul memorialului. Acesta a amintit că în timpul evenimentelor din 1956, Timişoara a fost solidară cu revoluţia ungară. Mulţi ani mai târziu, în 1989, locuitorii din Timişoara au ieşit în stradă ştiind că poporul maghiar era de partea lor, a spus Gino Rado.
Ne leagă şi simbolul steagului cu gaură în mijloc, care este atât un simbol al revoluţiei maghiare din 1956, cât şi un simbol al evenimentelor din 1989, de la Timişoara, a adăugat acesta.
Gino Rado a subliniat că majoritatea materialelor din cadrul expoziţiei sunt unele despre Timişoara, întrucât timp de şase zile, Timişoara a fost singură împotriva dictaturii. Pe 20 decembrie, în faţa a 150 000 de oameni adunaţi în piaţa centrală a oraşului, locuitorii au declarat Timişoara primul oraşul liber de comunism, a amintit acesta.
Fotografiile arată oraşele în care au avut loc evenimentele din timpul revoluţiei, iar expoziţia se încheie cu evenimentele de la Bucureşti şi procesul soţilor Ceauşescu, a relatat directorul. Fiecare ar trebui să îşi cunoască propria istorie şi ceea ce s-a întâmplat în jurul său, deoarece cu toţii formăm o singură familie europeană, a mai acesta.
Expoziţia, care cuprinde 21 de panouri, 90 de reproduceri de imagini de pe vremuri şi variante mărite a 12 documente de atunci, poate fi vizitată până pe 15 ianuarie.
