1 ianuarie 2025 este ziua care va marca aderarea deplină a României împreună cu Bulgaria la spațiul Schengen. Azi, la Bruxelles, Consiliul JAI a formalizat decizia care fusese deja convenită politic la summit-ul de la Budapesta din 22 noiembrie organizat de președinția ungară a UE.
Cu o întârziere de 13 ani din cauza unor factori de ordin politic, România face, în sfârșit, pasul binemeritat pe calea integrării europene. Am reușit eliminarea unui dublu standard, făcând astfel dreptate în primul rând cetățenilor României, comunităților nedreptățite de amânarea politică a aderării noastre la spațiul de liberă circulație.
Rememorând afirmațiile, unele extrem de prăpăstioase vehiculate în ultimii doi ani în spațiul public, trebuie subliniat că nu acestea ne-au ajutat să ne obținem obiectivul, ci eforturile politice și diplomatice bine sincronizate și coordonarea eficientă a demersurilor făcute pe diverse planuri.
Câștigătorii sunt, în primul rând, cetățenii atât cei care călătoresc frecvent și scapă astfel de timpi de așteptare și de umilințe la granițe, dar cred că sunt câștigători și cei care nu au traversat nicio graniță Schengen în ultimii ani, dar beneficiază de gradul sporit de integrare al României în UE.
Evident este un câștig al economiei țării noastre prin eliminarea pierderilor suferite de transportatori, dar și un câștig de perspectivă prin creșterea gradului de atractivitate al României în fața investitorilor străini și sporul de investiții care va aduce și o creștere a numărului locurilor de muncă. Pe plan economic, estimările arată, pe termen mediu, câștiguri cuprinse între 0,7 și 1,2 % din PIB.
Câștigătoarea este și Uniunea Europeană însăși. Așa cum de multe ori am spus, în ultimii 2-3 ani, pe parcursul demersurilor noastre în Parlamentul European, neaderarea României la spațiul Schengen nu a fost doar un eșec al țării noastre, ci și un eșec al Comisiei Europene.
Logic, acum consider că desăvârșirea aderării noastre este un câștig pentru UE, pentru securitatea frontierelor externe, care este bine asigurată de România și Bulgaria, și pentru pregătirea procesului de reconstrucție al Ucrainei, care va fi facilitat de apartenența noastră la spațiul de liberă circulație.
