Maia Sandu și-a asigurat al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, după ce a obținut 55,10% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, conform rezultatelor anunțate de Comisia Electorală Centrală.
Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, a obținut 44,90% din voturile exprimate, după cum arată oficialii de la Chișinău după centralizarea a 2201 din totalul de 2219 procese verbale (99,19%).
Victoria actualului președinte marchează continuitatea orientării pro-europene a Republicii Moldova și consolidează direcția reformistă inițiată în primul mandat. Prezența la vot a fost semnificativă atât în țară, cât și în diaspora, demonstrând interesul sporit al cetățenilor pentru viitorul politic al țării.
Parcursul european și realizările primului mandat
Primul mandat al Maiei Sandu a fost marcat de obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, considerat unul dintre cele mai importante succese diplomatice ale țării. Președinta în exercițiu a pus accentul pe reformarea sistemului judiciar și pe lupta împotriva corupției, reușind să implementeze o serie de măsuri pentru consolidarea statului de drept.
În perioada 2020-2024, sub conducerea sa, Republica Moldova a făcut pași importanți în direcția integrării europene, a modernizării instituțiilor statului și a îmbunătățirii relațiilor cu partenerii occidentali. De asemenea, în timpul mandatului său, țara a traversat mai multe crize, inclusiv cea energetică, reușind să-și diversifice sursele de aprovizionare și să reducă dependența energetică.
O campanie electorală marcată de dezbateri intense
Campania electorală pentru cel de-al doilea tur s-a concentrat pe teme precum direcția geopolitică a țării, reforma justiției și lupta împotriva corupției. În ultima dezbatere televizată, Maia Sandu l-a acuzat pe contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, de legături cu foști oligarhi și cu interese pro-ruse, în timp ce acesta a contestat realizările primului său mandat prezidențial.
Sandu, în vârstă de 52 de ani, și-a construit cariera politică pe o platformă pro-europeană și reformistă. Fost ministru al Educației și premier pentru o scurtă perioadă în 2019, ea a devenit prima femeie președinte a Republicii Moldova în 2020. Educată la Harvard și cu experiență la Banca Mondială, Sandu a adus o perspectivă occidentală în administrația de la Chișinău.
Priorități și provocări pentru următorul mandat
Pentru următorii patru ani, președinta reconfirmată și-a stabilit mai multe obiective prioritare. Printre acestea se numără:
– Accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană prin implementarea reformelor necesare
– Continuarea reformei în justiție și consolidarea instituțiilor anticorupție
– Atragerea investițiilor străine și dezvoltarea economică
– Modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice
– Consolidarea securității energetice și reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie
Maia Sandu va depune jurământul pentru al doilea mandat în fața Parlamentului Republicii Moldova, conform prevederilor constituționale.
