Galeria de Artă Naţională a Muzeului Naţional Brukenthal se va deschide publicului în 24 noiembrie 2024. În anul 2008 la Muzeul Naţional Brukenthal a fost deschisă Galeria de Artă Românească. Anul acesta, acest modul expoziţional a fost închis pentru a găzdui expoziţia Tatra, din cadrul sezonului cultural România-Polonia. După mai multe lucrări de restaurare şi modernizare, începând din 24 noiembrie 2024, Muzeul Naţional Brukenthal va deschide Galeria de Artă Naţională.
„Este un fapt minunat ca după schimbul cultural România-Polonia, la Muzeul Naţional Brukenthal să deschidem o nouă expoziţie permanentă – Galeria de Artă Naţională. Este o actualizare şi o împrospătare a fostei galerii de artă românească deschisă în anul 2008. De această dată vom schimba discursul expoziţional. Acesta va începe cu secolul al XV-lea şi se va termina la artistul Corneliu Baba. Avem în vedere ca la Muzeul de Artă Contemporană, să deschidem şi acolo, expoziţia permanentă Brukenthal modern, ce va conţine lucrări începând de la Corneliu Baba şi până în contemporaneitate. Galeria de Artă Naţională va aduce în faţa publicului o expoziţie excepţională de scluptură, fotografie, piese istorice, carte, desene, fotografie şi multe altele. Va fi o expoziţie ce se va baza pe vasta colecţie a Muzeului Naţional Brukenthal. Vom avea de asemenea şi două module distincte despre Muzeul Asociaţiunii Astra şi fondul de artă pe care Muzeul Naţional Brukenthal îl deţine şi despre fotografie şi atelierul Fischer din Sibiu. Expoziţia va sublinia caracterul cosmopolit al artei româneşti din cele trei provincii şi va ilustra, prin lucrări reprezentative, evoluţia picturii din România în cei peste 600 de ani, perioada cuprinsă între secolele XV-XX. Opere valoroase şi celebre ale celor mai reprezentativi maeştri ai artei naţionale vor putea fi admirate într-un spaţiu complet renovat şi modernizat, realizat de Muzeul Naţional Brukenthal cu sprijinul Ministerului Culturii şi a JTI. Este un eveniment special în istoria Muzeului Naţional Brukenthal care vine în aniversarea Zilei Nationale a României. Este totodată şi un frumos cadou oferit în perioada Sărbătoarilor de iarnă sibienilor şi turiştilor”, spune Alexandru Constantin Chituţă, managerul instituţiei.
Colecţia de artă românească a Muzeului Naţional Brukenthal s-a constituit ca unul dintre cele mai originale şi mai reprezentative fonduri de acest fel din ţară.
Peste 2000 de lucrări, cuprinzând unicate precum şi lucrări de bmare expresivitate artistică, din perioada cuprinsă între secolele XV – XX, ilustrează evoluţia picturii din România, cu specificul pe care aceasta l-a avut în diferite zone ale ţării.
Aşa cum afirmă dr. Iulia Mesea, originalitatea acestui fond patrimonial o constituie prezenţa – alături de lucrări ale celor mai importanţi pictori români – a unui număr însemnat de tablouri (cca. 800 de piese) ilustrative pentru evoluţia fenomenului artistic transilvănean, cu deosebire a celui din sudul provinciei.
Unul dintre cele mai timpurii momentele în care s-a pus problema achiziţionării de piese de artă locală este legat de Prima Expoziţie de Artă de la Sibiu din anul 1887, eveniment de anvergură europeană, când, alături de creaţiile unor artişti contemporani europeni, s-au cumpărat şi lucrări de artă transilvăneană.
În anul 1950 fondul de pictură şi desene al Muzeului Asociaţiunii ajunge la Muzeul Brukenthal.
Dintre achiziţiile care au îmbogăţit fondul de pictură în următoarele decenii se remarcă prin număr şi valoare, cea provenită în 1959-1960, din colecţia pasionatului curator Julius Bielz.
Achiziţionarea unui număr tot mai mare de piese în anii â60, duce la formarea unei importante colecţii de pictură românească modernă şi interbelică. O contribuţie importantă, continuă să fie cea din partea artiştilor care îşi donează, cel mai des, propriile lucrări (Maria Cabadaieff, Else Roth, Nicolae Brana, Trude Schullerus, Constantin Ilea, Dan Băjenaru etc.).
În anii următori, de mare însemnătate în conturarea unei colecţii coerente de artă naţională, au fost lucrările de renovare făcute de Ministerul Culturii, începând cu deceniul şase, până în anii 70 ai secolului trecut. În spaţiul nou amenajat, prin Oficiul Naţional de Artă de la Bucureşti, au intrat apoi în colecţie piese semnate de câţiva dintre cei mai de seamă artişti români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Vasile Popescu etc. Aceste contribuţii conferă colecţiei o complexitate, diversitate şi valoare deosebite, precum şi posibilitatea de a ilustra cuprinzător şi pertinent evoluţia vieţii artistice din România. În Ghidul Galeriei de Artă editat în anul 1967, Theodor Ionescu, şeful secţiei din acea vreme a muzeului sibian preciza că vizitatorii aveau acum prilejul să admire în expunere şi „lucrări de artă românească modernă şi contemporană”.
Prima deschiderea Galeriei de Artă Românească a Muzeului Naţional Brukenthal, a avut loc în 25 noiembrie 2008, şi s-a impus ca un eveniment de o importanţă deosebită pentru viaţa culturală a oraşului şi a ţării.
În 2024 noua Galeria de Artă Naţională a Muzeului Naţional Brukenthal va aduce o seamă de lucrări cuprinse în perioada secolelor XV-XX.
