- Cercetătorii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca au descoperit o plantă extrem de rară, Andryala laevitomentosa, care trăiește de peste 60.000 de ani în Carpați.
- Această specie endemică, descoperită pentru prima dată în 1961, se reproduce vegetativ, ceea ce îi permite să formeze clone care au supraviețuit în condiții climatice extreme.
- Studiile genetice au arătat o diversitate genetică foarte scăzută, cu doar 11 indivizi distincti, dar longevitatea acestor clone este remarcabilă.
- Cercetătorii subliniază importanța conservării habitatului acestei specii, având în vedere că pierderea oricărei clone ar echivala cu dispariția unui organism antic.
- Descoperirea oferă noi perspective asupra modului în care plantele pot rezista schimbărilor climatice și contribuie la conservarea biodiversității.
- Researchers from Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca have discovered a rare plant, Andryala laevitomentosa, that has lived for over 60,000 years in the Carpathians.
- This endemic species, first identified in 1961, reproduces vegetatively, allowing it to form clones that have survived extreme climatic conditions.
- Genetic studies revealed very low genetic diversity, with only 11 distinct individuals, yet the longevity of these clones is remarkable.
- Researchers emphasize the importance of conserving the habitat of this species, noting that the loss of any clone would equate to the extinction of an ancient organism.
- The discovery provides new insights into how plants can withstand climatic changes and contributes to biodiversity conservation.
- A Babeș-Bolyai Egyetem kutatói felfedeztek egy rendkívül ritka növényt, az Andryala laevitomentosát, amely több mint 60 000 éve él a Kárpátokban.
- Ez a helyi faj, amelyet először 1961-ben azonosítottak, vegetatív módon szaporodik, lehetővé téve számára, hogy klónokat alkosson, amelyek túléltek szélsőséges éghajlati körülmények között.
- A genetikai vizsgálatok nagyon alacsony genetikai sokféleséget mutattak, mindössze 11 különböző egyeddel, de ezeknek a klónoknak a hosszú élettartama figyelemre méltó.
- A kutatók hangsúlyozzák ennek a fajnak a természetes élőhelyének megőrzésének fontosságát, mivel bármely klón elvesztése egy ősi organizmus kihalásával egyenlő.
- A felfedezés új betekintést nyújt abba, hogyan képesek a növények ellenállni az éghajlati változásoknak, és hozzájárul a biodiverzitás megőrzéséhez.
- Forscher der Babeș-Bolyai-Universität in Cluj-Napoca haben eine äußerst seltene Pflanze, Andryala laevitomentosa, entdeckt, die seit über 60.000 Jahren in den Karpaten lebt.
- Diese endemische Art, die erstmals 1961 beschrieben wurde, vermehrt sich vegetativ, wodurch sie Klone bilden kann, die extremen klimatischen Bedingungen überlebt haben.
- Genetische Studien haben eine sehr geringe genetische Vielfalt gezeigt, mit nur 11 unterscheidbaren Individuen, doch die Langlebigkeit dieser Klone ist bemerkenswert.
- Die Forscher betonen die Bedeutung des Schutzes des Lebensraums dieser Art, da der Verlust eines Klons dem Aussterben eines antiken Organismus gleichkäme.
- Die Entdeckung bietet neue Einblicke, wie Pflanzen extremen klimatischen Veränderungen standhalten können, und trägt zum Schutz der Biodiversität bei.
Cercetători ai Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca au descoperit o plantă care trăieşte de peste 60.000 de ani în Carpaţi, plantă care este una dintre cele mai vechi fiinţe vii de pe Terra.
„O echipă internaţională de cercetători a făcut o descoperire uimitoare în Carpaţii Orientali din România: Andryala laevitomentosa, o specie endemică, extrem de rară, ar putea fi cel mai vechi organism viu de tip plantă de pe Pământ. Studiul arată existenţa unor clone de peste 60.000 de ani, trăind în acelaşi loc, în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii. Andryala laevitomentosa este una dintre cele mai rare plante din lume, cu doar cinci populaţii mici, distribuite pe o creastă montană de 1,8 km din Carpaţii Orientali (Munţii Bistriţei). Specia a fost descoperită abia în 1961 de către un student al UBB, holotipul acesteia fiind depus în Herbarul UBB (CL). Planta nu produce aproape deloc seminţe viabile, supravieţuind în schimb prin reproducere vegetativă, ceea ce înseamnă că se înmulţeşte prin lăstari. Această metodă de înmulţire a permis formarea unor clone care au supravieţuit zeci de mii de ani în condiţii climatice extreme, inclusiv glaciaţiunile Pleistocenului”, se arată într-un comunicat trimis, marţi, de UBB.
Potrivit sursei citate, cercetătorii au utilizat tehnici avansate de analiză genetică pentru a studia aceste populaţii şi a determina vârsta acestor clone. Rezultatele au arătat că Andryala laevitomentosa prezintă o diversitate genetică extrem de scăzută, însă populaţiile sale au dezvoltat diferenţieri genetice foarte mari.
„Au fost identificaţi doar 11 indivizi distincţi genetic, dar longevitatea şi persistenţa acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai ‘bătrână clonă’ ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare şi supravieţuire a acestor organisme în faţa schimbărilor de mediu”, a explicat prof. dr. Mihai Puşcaş de la Facultatea de Biologie şi Geologie, Grădina Botanică Al. Borza din cadrul UBB, membru în echipa de cercetare.
Conform sursei citate, această descoperire evidenţiază nu doar longevitatea extraordinară a speciei, ci şi importanţa conservării habitatului său unic. Pierderea oricăreia dintre aceste clone ar echivala cu dispariţia unui organism care a supravieţuit încă din vremea ultimei glaciaţiuni. În plus, cercetarea contribuie la o mai bună înţelegere a modului în care plantele pot rezista schimbărilor climatice extreme de-a lungul mileniilor, oferind o nouă perspectivă asupra conservării biodiversităţii.
