- Deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024 a ajuns la 3,6% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
- Datoria publică a atins un record istoric de 52,5% din PIB la finalul lunii aprilie 2024.
- Cheltuielile cu dobânzile pentru datoria publică au ajuns la 17,6 miliarde lei în primele șase luni, reprezentând mai mult de un sfert din deficitul bugetar.
- Veniturile bugetare au crescut cu 13,5%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 21,2%, indicând o agravare a finanțelor publice.
- BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale și bugetare, mai ales în acest an electoral.
- A költségvetési hiány 2024 január-július időszakában a GDP 3,6%-ára emelkedett, ami az elmúlt 10 év legmagasabb szintje.
- Az államadósság 2024 április végén történelmi rekordot ért el, a GDP 52,5%-át tette ki.
- Az államadósság kamatköltségei az első hat hónapban 17,6 milliárd lejre emelkedtek, ami a költségvetési hiány több mint negyedét jelenti.
- A költségvetési bevételek 13,5%-kal, míg a kiadások 21,2%-kal nőttek, ami a közpénzügyek romlását jelzi.
- A BNS a román kormányt nagyobb felelősségre szólítja fel a fiskális és költségvetési politikákban, különösen ebben a választási évben.
- The budget deficit for January-July 2024 reached 3.6% of GDP, the highest level in the last 10 years.
- Public debt hit a historic record of 52.5% of GDP at the end of April 2024.
- Interest expenses on public debt reached 17.6 billion lei in the first six months, accounting for more than a quarter of the budget deficit.
- Budget revenues increased by 13.5%, while expenditures grew by 21.2%, indicating a worsening of public finances.
- BNS urges the Romanian government to exercise more responsibility in fiscal and budgetary policies, especially in this election year.
- Das Haushaltsdefizit für den Zeitraum Januar-Juli 2024 erreichte 3,6 % des BIP, den höchsten Stand der letzten 10 Jahre.
- Die Staatsverschuldung erreichte Ende April 2024 einen historischen Rekord von 52,5 % des BIP.
- Die Zinsausgaben für die Staatsverschuldung erreichten in den ersten sechs Monaten 17,6 Milliarden Lei, was mehr als ein Viertel des Haushaltsdefizits ausmacht.
- Die Haushaltseinnahmen stiegen um 13,5 %, während die Ausgaben um 21,2 % zunahmen, was auf eine Verschlechterung der öffentlichen Finanzen hinweist.
- Die BNS fordert die rumänische Regierung auf, insbesondere in diesem Wahljahr mehr Verantwortung in der Fiskal- und Haushaltspolitik zu übernehmen.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024, a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde lei). Cu excepția anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanțele publice înregistrează în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani.
În consecință, datoria publică raportată de Ministerul finanțelor s-a situat la un record istoric. La finalul lunii aprilie (pentru care există date disponibile) datoria publică a ajuns la 52,5% din PIB (852,82 miliarde lei, 171,59 miliarde Euro), și a înregistrat astfel o creștere de 354,24 miliarde lei (71 de miliarde Euro) față de finalul anului pandemic 2020 (dinamica deficitului bugetar la finalul primului semestru este reprezentată grafic pentru orizontul ultimilor 10 ani la sfârșitul acestui comunicat).
Nominal, deficitul bugetar după primele 6 luni (63,66 miliarde lei) a fost chiar mai mare decât rezultatul din perioada similară a anului pandemic 2020 (45,18 miliarde lei), perioadă în care economia a fost afectată grav de restricțiile pandemice.
Majorarea deficitului bugetar în primul semestru al anului, cu 26,45 miliarde de lei față de perioada similară din 2023 (+71%) este explicată doar parțial de majorarea investițiilor.
Potrivit datelor comunicate de Ministerul Finanțelor, cheltuielile pentru investiții (care includ cheltuielile de capital) s-au majorat în aceeași perioadă cu doar 13,47 miliarde lei față de perioada similară din 2023, diferența de aproape 13 miliarde de lei din deficitul suplimentar reprezentând majorarea cheltuielilor generale de funcționare a statului, inclusiv majorarea dobânzilor achitate pentru datoria publică a căror plată a ajuns la un maxim istoric înregistrat în primele 6 luni ale unui exercițiu fiscal.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns astfel să reprezinte mai mult de un sfert din deficitul bugetar, respectiv 17,6 miliarde lei pentru perioada ianuarie-iulie 2024 (1% din PIB).
Raportat la cheltuielile generale de funcționare ale statului (339,17 miliarde lei în primele 6 luni), deficitul bugetar înregistrat reprezintă 18,67% din valoarea acestora, de asemenea un nou record negativ, ceea ce înseamnă că aproape o cincime din cheltuielile realizate se efectuează din sume împrumutate:din fiecare 5 lei cheltuiți de stat, unul este împrumutat.
Evoluția în dinamică a principalelor capitole din bugetul general consolidat sugerează înrăutățirea în continuare a finanțelor publice, având în vedere că pentru perioada analizată, veniturile bugetare s-au majorat într-un ritm net inferior (+13,5%) față de dinamica înregistrată de cheltuieli (+21,2%), iar sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au înregistrat o dinamică negativă (-11,7%) față de perioada similară.
Dimensiunea deficitului în primele 6 luni ale anului 2024 (63,66 miliarde de lei) a ajuns astfel să reprezinte mai mult decât toate încasările din TVA pentru această perioadă (57,09 miliarde lei) și mult mai mult decât încasările însumate din alte 3 capitole bugetare, respectiv din impozit pe profit, impozit pe salarii și venit și din alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital toate acestea generând încasări totale de 42,3 miliarde lei).
Astfel, dimensiunea deficitului bugetar după primul semestru din 2024 (3,6% din PIB), indică în mod vădit că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă, în condițiile în care bugetul pentru 2024 a fost construit pe o țintă de 5% din PIB.
În plus, pentru prima dată după anul pandemic, soldul bugetar al anului curent își va inversa sensul ajustărilor anuale (ca procent din PIB) înregistrat în perioada 2021-2023. Astfel, după 4 ani, deficitul bugetar nu numai că nu se va diminua ca procent din PIB, dar urmează să aibă o valoare mai mare, nu doar nominal.
În concluzie, datele semestriale privind execuția bugetară arată faptul că reformele anunțate (E-factura, E-TVA) au avut efecte minimale (dacă nu chiar contrare, întrucât rezultatul semestrial s-a degradat fără precedent) și au fost mai degrabă de natură să bulverseze mediul economic din România, salariați și angajatori, întrucât, ajustarea fiscală nu s-a produs în ultimii 4 ani și nu pare să se producă nici în anul 2024. În timp ce în 10 Mai 2024, Guvernul României își menținea ținta de deficit de 4,9% pentru anul 2024, estimările Comisiei Europene arată că deficitul bugetar va atinge 7% din PIB în acest an.
Blocul Național Sindical consideră că povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecți și din ce în ce mai mult pe generațiile următoare! Asfel, BNS solicită Guvernului României mai multă responsabilitate în politicile fiscale si bugetare, în special în acest an electoral!
