- Studiu UBB: factori determinanți pentru înclinația studenților către învățământul online și abandonarea studiilor.
- Satisfacția față de online influențată de utilitatea percepută, ușurința în utilizare, siguranța sanitară și compatibilitatea tehnologică.
- Conveniența învățământului online nu este un factor relevant pentru satisfacție.
- Izolarea socială și profesională afectează negativ satisfacția față de online.
- Sociabilitatea redusă și normele sociale favorabile cresc înclinația către online.
- A Babeș-Bolyai Egyetem tanulmánya a diákok online oktatás iránti hajlandóságáról és lemorzsolódási szándékáról.
- Az online oktatással való elégedettséget befolyásolja az érzékelt hasznosság, a könnyű használat, az egészségügyi biztonság és a technológiai kompatibilitás.
- Az online oktatás kényelmessége nem releváns tényező az elégedettség szempontjából.
- A társadalmi és szakmai elszigeteltség negatívan befolyásolja az online oktatással való elégedettséget.
- Az alacsony szociabilitás és a kedvező társadalmi normák növelik az online oktatás iránti hajlandóságot.
- UBB study on factors influencing students’ inclination towards online education and dropout intentions.
- Satisfaction with online education influenced by perceived usefulness, ease of use, health safety, and technological compatibility.
- Convenience of online education is not a significant factor for satisfaction.
- Social and professional isolation negatively impacts satisfaction with online education.
- Low sociability and favorable social norms increase inclination towards online education.
- UBB-Studie zu Faktoren, die die Neigung der Studierenden zum Online-Lernen und deren Abbruchabsichten beeinflussen.
- Zufriedenheit mit Online-Lernen wird durch wahrgenommene Nützlichkeit, Benutzerfreundlichkeit, gesundheitliche Sicherheit und technologische Kompatibilität beeinflusst.
- Bequemlichkeit des Online-Lernens ist kein relevanter Faktor für die Zufriedenheit.
- Soziale und berufliche Isolation beeinträchtigen die Zufriedenheit mit dem Online-Lernen negativ.
- Geringe Geselligkeit und günstige soziale Normen erhöhen die Neigung zum Online-Lernen.
O echipă de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au diseminat recent rezultatele unui studiu privind factorii determinanţi ai înclinaţiei studenţilor români către învăţământul online şi ai intenţiei acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.
Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realităţi”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19, marcată în sistemul de învăţământ superior românesc de tranziţia către o „normalitate” în care activităţile faţă în faţă şi cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obişnuit atât pentru studenţi, cât şi pentru dascăli. Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA (cea mai mare facultate cu profil economic din România), toţi studenţii facultăţii fiind invitaţi să îşi exprime opiniile prin intermediul unui chestionar. Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenţilor, rezultând un eşantion final validat care a cuprins 953 de studenţi.
Rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacţia studenţilor în raport cu componenta online a procesului didactic şi, implicit, înclinaţia lor către acest format, este influenţată pozitiv de patru elemente esenţiale: (1) utilitatea percepută a sistemului online folosit, (2) uşurinţă să în utilizare, (3) siguranţa sanitară conferită de către acest format de predare-învăţare, respectiv (4) compatibilitatea dintre sarcinile didactice şi tehnologia utilizată pentru implementarea învăţământului online. Mai departe, cu cât aceşti factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenţia studenţilor de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educaţional. În mod surprinzător, convenienţa conferită de învăţământul online (de exemplu, economia de timp şi de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea şi prezenţa fizică pentru a beneficia de actul educaţional) nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacţiei sau a înclinaţiei studenţilor către învăţământul online.
Studiul a avut în vedere şi investigarea unui set de factori cu potenţial inhibator pentru satisfacţia în raport cu studiul online şi pentru înclinaţia studenţilor către acest format didactic. Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială şi profesională percepută ca o consecinţă a învăţământului online reprezintă un factor care afectează negativ şi puternic satisfacţia şi înclinaţia către acest format de predare-învăţare.
Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intenţiile de abandon şcolar în cazul indisponibilităţii formatului online se disipează. În mod surprinzător, cercetarea a evidenţiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidenţialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacţia sau înclinaţia studenţilor către învăţământul online.
Pe lângă factorii mai sus amintiţi, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenţilor, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învăţământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creşterea înclinaţiei studenţilor către forma online a procesului didactic şi, indirect, la accentuarea intenţiei acestora de a abandona studiile în absenţa componentei online a activităţii didactice.
Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universităţile româneşti (şi nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenţie pentru a stimula sau inhiba (în funcţie de politica adoptată) înclinaţia studenţilor către varianta online a învăţării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privinţa intenţiilor de abandon şcolar în situaţia renunţării la componenta virtuală a actului educaţional.
Rezultatele studiului, realizat de prof.univ.dr. Dan Sitar-Tăut, prof.univ.dr. Daniel Mican și prof.univ.dr. Ovidiu Moisescu,
au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparţinând editurii internaţionale Elsevier.
Articolul poate fi consultat accesând linkul: http://dx.doi.org/10.1016/j.techfore.2024.123566
